In mintea omului ramane
Tabloul fericirii stinse
Astfel tresar si-n al meu suflet
Reamintirile intinse;
Aci revad o alba casa
O hora, fete, fluturi, salbe,
Frunzisuri, vii si f lori pe campuri
Si porumbei cu aripi albe!
Aci ma vad pe alte tarmuri
Pribeag prin tarile straine,
Pe margine de-albastre lacuri
Cu negre stanci si vechi ruine!
Aci revad, revad un tanar
La brat el poarta o femeie
Le bate inima-n unire
Si afla-a raiurilor cheie!
Padurea-n umbra le-nfasoara
Amorul lor ca un tezaur
Si soarele prin frunze-apune
In fundul unui cer de aur!
Dar, Doamne, pentru ce pe lume
Cand versi atata fericire
Ne-o iei indata ce ne-ai dat-o
S-abia ne lasi o suvenire?
|