Ale sangelui furtune cine nu le-a cunoscut,
Cine n-a simtit caldura soarelui ce-i curge-n vine
N-o sa stie niciodata ce ascunde-adanc in sine
Invelisul meu tacut.
Fara nici-o-nsufletire e s-o apa linistita,
Insa mintea ce cuteaza, insa ochii ce patrund,
Clocotind sub mii de forme, afla viata incalcita
De la crestet pan’ la fund.
Oh! Asculta Iata noaptea ce de mult o asteptam
Cu zgarcenia nu merge cand te-apuci sa faci pomana
Sa chemam o voluptate mai presus de cea umana
Si in ea sa ne-ngropam.
|