| Colos enorm de piatra, maiestuos, splendid,
 Cu zece porti inalte, ce-n fata-i se deschid,
 Ai crede ca incape printr-insele oricine,
 Si-n graba ca sa intre o-ntreaga lume vine,
 Dar cand ajungi la scara palatului de morti,
 In gauri se preschimba inaltele lui porti,
 Si intra numai omul ce-ndoaie-a sa spinare,
 Avand sa se tarasca mai multa-ndemanare!
 
 |