Pe-o mare-ntinsa de abise. Cu aripi negre-abia deschise, Pluteste-o pasare-o sten ita Si tipa jalnic, - e ranita.
Pluteste-ntruna peste valuri, Caci vrea s-ajunga drept la maluri, Sa-ntinda aripa ranita, Sa-adoarma dusa, - e-obosita.
Dar malu-alearga, tot alearga. Si zarea-ncepe sa se stearga Din cer se-aud atuncia glasuri, Un cor de ingeri care canta: «Grabeste-ti zborul, te avanta, Mai e putin si treci de ape Si malurile sunt aproape».
E prea tarziu, nici o scapare De-acum, de-acum ea nu mai are, Abia mai bate din aripa Alene, clipa dupa clipa, Si corul ingerilor canta: «Grabeste-ti zborul, te avanta, Mai e putin si treci de ape
Si malurile sunt aproape».
Dar valurile-acum o poarta Usor, incet, ca pe o moarta Si impreuna o dezmiarda Prelung, duios, ca sa n-o piarda.
Si-o duc departe, peste ape, Si tarmul iata-l e aproape Si corul ingerilor canta: «Urmeaza-ti zborul, te avanta».
|