Propria-mi sirena

Vezi toate poeziile din albumul Alexe Marina


Chiar de-as zbiera , incalcita in florile sortii ,
As ajunge intr-un final doar o racoare a diminetii
Iar de-ar fi sa le strapung desenand cu sange ,
M-as pierde in ele si amarnic as plange .
As fi trezita si pictata intr-un rosu amar ,
Privindu-ma in vreo oglinda din vreun cosmar .
De m-as scunfunda in propriul demon
Legata fiind cu lanturi d'un artimon ,
Intr-o nava imbratisata in ale mortii ape
As fi imbatata in frumusetea nisipului
Cumva , m-as dezlega si as ajunge aproape ,
De el , devenind vocea marii si a timpului .
Si-as canta cu glas de sirena ,
Sa-mi ispitesc marinarii in vreo oarecare avena ,
Ca ei sa-si sfarame viata-n stanci ,
Sa se inece-n oceane adanci .
Sau , de vor reusi , sa se trezeasca din a lor iluzie
Acea fantasma ce-a fost defapt doar o aluzie .

Pune poezia Propria-mi sirena pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:
PrimavaraToamnaIarnaIubireBucurieViata
FloriBoalaSinguratateFricaScoalavezi mai multe
Politica de confidentialitate



Copyright 2021 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani