| Daca n-as avea in dreapta mea prietenii,
 Daca n-as avea in stanga mea prietenii,
 N-ar mai fi, Doamne, nici aceasta bucurie in jur,
 Zidul acesta de certitudine si presupunere
 Ca ma am ocrotit de dusmani!
 Alerg de unul singur in jurul Trupului meu,
 Alerg de toti absentii lumii in jurul Sinelui meu,
 Respingand atac dupa atac dovada faptului
 Ca as fi, ca am fost, ca nu eram
 Decat teama ca s-ar putea sa fie
 Ca n-am fost prietenul si dusmanul
 Nimanui.
 Daca n-ar fi atata lumina in jurul Trupului meu,
 Daca n-ar fi atata lumina la raspantia Sinelui meu,
 N-ar fi, Doamne, nici Neantul acesta,
 Neundele acesta
 De jur-imprejur, care nu-i,
 Sa ne para ca esti!
 N-o luati in nume de rau, domnule chirurg
 Nu va suparati, va rog,
 Cutitul Dumneavoastra nu taie.
 Ar fi prea detot
 Sa obtineti arta separarii
 Cu o asemenea jimblatura.
 Si-apoi un cancer cat de cat
 Se obtine nu chiar asa de usor —
 Trebuie munca,
 Scoala,
 Demersuri in instante,
 Luate credite
 Si cate si mai cate.
 Mai pe scurt,
 Dai totul pentru a-l mosteni
 In forma si pe meritate,
 Ca pana la urma sa nu se gaseasca
 O aschie de stea,
 Sa dezlegati acest mister
 Atat de constant
 Si atat de mandru
 De sacrificarea mea
 Pentru el?
 
 |