Vai, cum intra omu-n marmuri Tot cu plai si tot cu nume. Vai, cum striga grau-n
marmuri Chinuit de foamea lumii.
Vai, cum suie steagu-n marmuri, Cu izbanda si durere. Vai, cum striga maica-n
marmuri Si e trupul ei durere.
Pasarea-i mai sus ca cerul.
Vai, cum cade zboru-n marmuri..
|