Reminiscente de Tudor Arghezi Vin. iata-le, tot de la sine, Frinturile toate spre mine, Farime stirbite si-ntregi De lucruri pe care de-abia le-ntelegi.
Din nou imi apari, zeita.
Fiica sfinta a zarilor limpezi.
Dulce rascruce.
Roua rasare inlantuind degetele tale de aur
Zvelte fapturi se iubesc
Aruncindu-ti in fata blestemul.
Bratele tale sint incarcate cu fructe,
De o rotunjime perfecta, stranie
Si totusi inca nu pot dezlega taina
Acelor fructe la care am rivnit,
Atit de adinc este cuvintul care le numeste.
Pune poezia Frumusete pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.