Poetul zilei
Mihai Eminescu
(1850 - 1889)

435 Poezii
3 Doine
2 Sonete
1 Teatru
2 Cantece
3 Balade
8 Proza
1 Ode
1 Hore

Poezia de azi

Gradina furata de pasi
de George Constantin


Citeste Poezie completa
 

 

 

Ghicitori
Povesti
Top 40 poeti
Top autori

 

Cautare avansata



































Parabola Orasului din vis

Vezi toate poeziile poetului




Acum, candva, atunci sau niciodata
Nu-i vorba de un timp sau loc precis
Am fost ambasador ul (fara plata)
Al Crinilor, intr-un Oras din vis
C-un plug din trei triunghiuri de cocoare
Eu am arat Orasul-de-lumini
Si-n brazda, pana-atunci neroditoare,
Am semanat hectare mari de crini.
Am ingropat bulbi in pereti si turle,
In piatra si-n ogivele subtiri,
Si zidurile incepeau sa urle
De stranii, nestiute presimtiri.
Am spart betonul, marmora si fier ul
Si am plantat rotule mici de crini,
Si-ntreaga fire incerca misterul
Unor ciudate, albe radacini.
Si dupa-un timp de vis si asteptare,
Din ger minarea marilor candori
Au izbucnit in jur, potopitoare,
Recolte vii de crini luminatori.


Din ziduri, din statui si din mansarde
Hohotitori si candizi, si divini
Crinii ardeau ca niste vii stindarde
Si raspandeau in preajma noi lumini.
Mireasma lor curata si distinsa
Patrunse fier ul si lucra-n masini.
Si-ntreaga urbe se simti invinsa
De blanda insurectie de crini.
Blazonul lor sclipea pe tribunale,
Pe banci, pe institutii si-n peceti,
Iar birocratii, in mape de petale,
Nu mai puteau strivi straine vieti.
Minciuna cocotata la tribuna
Se sufoca in aer ul de-aici,
Si-n patul ucigasilor, pe luna,
Crestea un crin cu sclipat alb de brici.
Si oamenii Orasului-de-floare,
Ca sub puterea unei mari minuni,
S-au pomenit cu sufletu-n schimbare,
Stapani pe noi idei si viziuni.
Duhul de crin, cel cultivat anume,
Lasa in ei polenul cantator,
Si-o nastere de inceput de lume
Se intampla in toata firea lor.

Drepti si-ntelepti, ca-ntr-o restituire
A rostului dintai, cel refuzat
Se patrundeau de mila si iubire,
Se regaseau din nou, cu-adevarat.
Ei isi cresteau din sine libertatea,
Nu mai stiau de ura si razboi,
Parea ca ii uitase chiar si moartea,
Si raul care dainuie in noi.
Traiau cu totii-n pace si-ar monie
Si conversau cu stelele din cer,
Curati si sinceri ca-n copilarie,
Straluminati de-al crinilor mister.
Si faima lor s-a raspandit in lume
Cum li s-a tras nemoartea de la crini.
N-a dispar ut cu totul al lor nume,
Ei mai traiesc si azi, dar mai putini
Acum, candva, atunci sau niciodata
Nu stiu exact cand s-a-ntamplat si-am scris
Am fost ambasador ul (fara plata)
Al Crinilor, intr-un Oras din vis.



Comentarii

Nume (obligatoriu):





Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Parabola Orasului din vis pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani