Plang vanturile 
Manjii se joaca si necheaza 
Si pusta-ntreaga plange in dulcea dupa-amiaza, 
Iar iepele robuste 
Pasc lenese-n racoarea nemarginitei puste 
Trec lenese in soare, cu pasi marunti, superbi 
Si din belsugul verde al fragedelor ierbi, 
Brusc capetele mandre si le ridica-arare, 
Ca niste voluptoase femei de vita mare 
Prin pulberea solara, ca sub vrajite panze,   Neastamparate-alearga stralucitoare manze   Salbatice, aprinse, capricioase manze 
Le-mbata zarea alba si vantu-atatator 
Zefiri rasfata coama pe gaturile lor, 
Le umplu de fior 
Si ele-alearga-alearga 
Si se opresc apoi, 
Pentru a porni din nou, cu pasi tot mai vioi 
In carnea-nfloritoare porniri nebune ard 
  
Si ca fardate straniu c-un nestatornic fard, 
Lucesc in ceasul astor insangerari solare 
Pe pusta necuprinsa, cu iarba grasa,-nalta, 
Alearga furtunatic, 
Alearga manze una mai mandra ca cealalta 
Se-ntorc si pleaca iarasi in salturi tot mai vii 
Parc-au scapat din stranii, nomade herghelii 
 
Din cand in cand in fata-mi s-opresc 
Si - majestoase. 
Dulci ma privesc, asemeni femeilor frumoase 
Si-uimit raman cuprins de-o-nfiorare veche, 
Ca-n fata unor vii statui fara pareche 
August anina-n coame multicolore jerbe,   Iar vantu-atata pofte in manzele superbe
 |