| Secera lunii se-nfige in ape Tot mai adanc, de la cer la pamant.
 Vino aicea, aproape, aproape,
 Coapsa de foc sa ti-o simt frematand.
 
 Ierburi inalte se joaca-n gradina,
 Ca-ntr-o poveste pe care-o invii.
 Bratul de stele apleaca-l spre mine
 Si ma cuprinde cum stii, cum nu stii.
 
 Ierburi inalte se-astern ca ispita,
 Mustul pamantului aprig sa-l simti.
 
 Vrei sa-mi rostesti un cuvant pe soptite:
 Tace cuvantul sub ramuri fierbinti.
 
 Geme-ncuiata sub zare furtuna,
 Stelele-n taina cuvanta ceva.
 Coapsa ta alba, ca secera lunii,
 Intra salbatic in inima mea.
 Si, printre lacrimi, invinsa pe ferigi
 Grea de-ancestralul cuvant ne-ogoit,
 Tu te inalti si rostesti din cadere.
 Ca un triumf: -
 Te-am facut fericit!
 
 
 |