| Ce dulce e infernul,cand toate sunt de gheata Cand ai da orice numai sa vinzi o viata,
 Taraste-ma alaturi de tine in infinit
 Sa scap de aceste lacrimi,sa uit de-acest mormant.
 
 
 Ca pasarea de ceara te-ai raspandit in zare
 La umbra unui nuc,prin valuri de petale
 Ti-ai ingropat durerea si ochii si surasul
 Tinand de mana amarul,te-ai contopit cu dansul.
 
 
 
 Dincolo de trairi si dincoace de moarte
 Sunt clipe ce par veacuri,caci toate-s prea departe
 Degeaba din adanc te strig,te chem la mine,
 Tu nu mai esti,iar eu sunt cuprinsa-n tine.
 
 
 Nici lacrimile toate nu m-or seca de viata
 Stinghera mi-e speranta daca visez la ceata,
 Nici ea,nici ploaia,nici glasul noptii grele
 Nu ma vor condamna de-a pururi la tacere.
 
 
 Cati bulgari de lumina voi arunca in aer
 Si cate suferinte voi tipari pe el,
 Indoliat ca satul cu mormintele pustii,
 Blestem continuu timpul,caci mi se va impotrivi.
 
 
 In ochii astia tristi se-ascund multe izvoare
 Ce dor ca raurile patrunse de-un vechi soare,
 Dar,Doamne viata ce mi-ai daruit,acum nu e un dar ci o pedeapsa
 Cate lacrimi va contine acest ultim pahar?
 
 
 Ramas in urma ta,pe-aripa unei cruci
 Impletind tacerea cu nesfarsite rugi,
 Desprins de-mi va fi dorul de ceea ce-am pierdut,
 Voi cauta iubirea in valul ce-a trecut.
 |