O buna lectura de Ion Luca Caragiale Oricine citeste literatura romaneasca - se intelege, originala - si se intereseaza de mersul ei trebuie sa ramana izbit de un fenomen curios, particular literelor noastre. Pe cand in toate literaturile moderne versurile reprezinta in totalul productiei o minima parte, in literatura noastra proportia este rasturnata: trei sferturi din ce se scrie la noi sunt versuri.
In cupa verde-a vaii, Noaptea se topeste rece si de graba, O boare racoroasa, dar prea slaba, M-a trezit prin usa deschisa a odaii
Lumina limpezita-a zorilor
A inceput sa piuie sfios si cristalin in lunca.
E timpul minunat de munca.
Cu toate ca soseaua doarme inca
Sub plapoma greoaie de praf neinceput,
Pe sub stanca
Au si pomit spre munte potecile inguste.
Se-ntinde-n mine proaspata viata
Mi-s gandurile sprintene.
Ca mersul de lacuste,
Si sangele inviorat mi-alearga-n vine
Cum serpuie, prin ierburile marunte, Apa de suvoi.
Soarele se urca poate dincolo de munte.
Nevasta cu carne voinica
imi intinde cana de lut cu lapte
Si bratul gol si plin
Fii bine cuvantata, noapte
Pune poezia Vis de anemic pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.