| de goeteri 
 Ca sa uitam
 Nu se produce de la sine
 Chiar daca gandul ne intoarce.
 Eliminam, ce credem ca nu-i bine
 Și de e rau, și lacrima ne stoarce
 Nu o varsam..
 
 Sa ținem minte
 Ne dam silința de-a reține tot,
 Sau cel puțin dorim o fracțiune
 Și insistam, crezand ca alții pot,
 Sa apelam la rațiune
 Dar ne dezminte
 
 O amintire
 E un  mister, de "clip" incontrolabil
 Din mii de aventuri, sau intamplari banale.
 Ce-i important, nu e indiscutabil;
 Reții detalii mai puțin reale
 Nu-i retraire
 
 Un vis
 E o dorința ce nu poți atinge,
 Un ideal, de-a fi, sau material.
 Dar e și-un șir de-imagini; ca-i senin și ninge
 Sau intalniri cu chipuri neștiute-n spațiu sideral;
 Nimic precis
 
 O realitate
 Este puterea de-a te recunoaște
 Plin de defecte-sa te vezi ca ai.
 Pe cei din jur- chiar ura de se naște-
 Tu circumstanțe atenuante sa le dai
 Este-o necesitate
 
 Surpriza
 E șocul tahicardic, "flash" de adrenalina
 Cu ințepaturi sternale și apnee scurta.
 Iar de-o produci, faci clipa o visare fina;
 Produci pupile fixe in extaz deruta
 Caci este miza
 02.06.2010
 
 |