| Odaia tapetata cu amintiri - grabita M-a rechemat la tihna si-am revenit.
 Contemplu
 Relicve.
 Pe covoare pasesc ca intr-un templu,
 Sa nu trezesc tacerea ce doarme obosita.
 Pe masa grea, sculptata in lemn de trandafir,
 
 Verlaine legat in aur in taina sta de paza;
 Prin storuri se strecoara un fir de-argint - o raza,
 Ce-aluneca sfioasa pe cadre, pe clavir
 Pe scrin doua mixandre s-au risipit, uscate;
 Fiolele par cupe de crini de-un veac uitate
 in umbra
 Trist albumul deschis, ma cheama parca
 Sa mai strabat o data cu-a amintirei arca
 Pe apa linistita a viselor
 Frumoasa
 Rasari din fondul galben si risipesti surasuri
 Acum - sageti de chinuri si umbre de abisuri
 
 Altadata!
 Si odaia ma cheama, luminoasa,
 Ca sa respir aroma parfumurilor moarte,
 Ce-n unde risipite plutesc pe carti, pe cadre
 
 O, stolul amintirei - in ritmuri de escadre,
 Vasleste catre mine, in taina grea sa-mi poarte,
 Triumfator, cortegiul iluziilor ce-altadata
 Mi-ai semanat in suflet!
 Si-acum, din nou te caut
 In trista incapere cu visuri tapetata -
 Dar glasul amintirei se stinge ca un flaut
 In departari
 
 
 |