| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Pe drumul de lauri de Ion Milos Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
Privesc tablourile vechi
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Constantin T. Stoika
|
|||
| (Poezii) | |||
|
|
|||
| Privesc tablourile vechi cum dorm in taina lor Si un trecut ce nu-l cunosc traieste-acum in mine, Efluvii de-amintiri izbesc in sacrele ruine Ce vremea le-a sapat adanc in bronzul trecator. O floare rastignita-n praf, un semn ascuns, un nume Vorbesc de-un suflet ce-a visat candva langa tablouri Si dintr-o gura moarta azi, convoiuri, vin ecouri Sa-nsufleteasca rand pe rand relicvele postume. Vioara-n care dorm demult uitate, triste melodii, Odaia reaprinde-acum pe panze stinsele lumini Si palide priviri tresar ca niste umbre pe ruini, Sa rupa grelele taceri din masca unei vesnicii. Surasuri ne-ntelese ard in ochii mortii si-o mana grea Se-ntinde dintr-un stramb tablou ce-ascunde tainic doi batrani, Care-au iubit si ei candva si-n casa-aici au fost stapani, Dar n-au luat nimic plecand din lumea asta mica, rea. Si mortii-acum pasesc solemn pe grelele covoare roase; Ecourile se trezesc prin unghiuri si plutesc prin casa; O use plange in tatani si-un gol imens in funduri lasa Sa treaca mortii prin odai Cu zgomote prelungi de oase Ei se opresc in prag uimiti de-asa schimbare pe tapete -Atati streini in rame largi sapate-n aur greu si-n fund Voci aspre ce-i hulesc incet, in umbra mortii se ascund Si-ncremenesc mahniti si reci in strambe cadre pe parete. Surasurile lor ce ard incremenite cad pe masa. O carte veche sta deschisa din ziua mortei aruncata. Atunci si-au amintit batranii de moarte pentru-ntaia data Si s-au privit mirati si palizi. Si nimeni nu era in casa Sa le deschida iar gradina posomorata si uitata A vietei. Singuri, albi sub lampa, in iarna, ascultau cum vantul Canta - si,-ntelegand ce trista e legatura cu pamantul. Au adormit adanc sub taina de-a pururea nedezlegata. Si noi vom cobori ca mane sub umedele bolti eterne Si in odaia noastra alba, in care dorm ca-n relicvarii Atatea vise de iubire, tacerile se vor asterne Si vor intra streini in casa ca lupi salbatici in vivarii Sa rascoleasca praful sacru de amintiri ce le-am uitat. Grabiti, pe trandafiri de ceara si pe tablourile reci. Azi soarele nadejdei sacre in bronzul subred a sapat Lumina limpede-a vietei si panza-n care dormi de mult Tresare - parca, cu iubire, spre mine lenese te-apleci Si eu invins alung tacerea si te cuprind si te ascult Medalii mari de plumb eu simt pe frunte-mi cum apasa. Sunt gandurile reci ce bat aripile lor rupte, Sunt gandurile ce-au urcat pe stancile abrupte Ale trecutului adormit demult, aici, in casa. - Privesc tabloul tau sapat in rama grea de amintiri Si-as vrea ca intr-un chivot scump sa-nchidem visele de-acum - Cand vom pleca batrani si-nvinsi pe nesfarsitul mortei drum Sa nu ramana dupa noi decat parfum de trandafiri. |
|||
Pune poezia Privesc tablourile vechi pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2025 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |