Moartea parintelui meu

Vezi toate poeziile poetului
(1803 Martie 7)



Dupa ce-am pierdut o maica, pe care n-am cunoscut,
Rapind-o cumplita moarte indata ce m-a nascut!
Zic ca-n bratele sale in care eram lipit,
La sanul acel de viata unde sedeam adormit,
Si rasuflam in odihna rasuflul ei cu suspin,
In vreme ce ca-ntr-un leagan ma tinea ascuns la san,
Vazandu-se ca-i aproape de cumplitul ei sfarsit,
Zicea cu un glas de jale, de suspinuri nadusit:
„Ah, fiule prea iubite, cat esti de nenorocit
Ca n-am viata-ndelungata, ca sa fii nedezlipit
Din bratele maicii tale in care esti adormit,
Caci ceasul nasterii talc cu moartea mea s-a unit!

Cine stie, cine-a creste rodul pantecului meu?
Ah cerule!
Daruieste-mi viata care acum o pierd eu!
Dar de vreme ce se naste in ceasul acest cumplit,



Si el ca mine-a sa fie in lume nenorocit!" Acestea zicand, la urma la sanul ci m-a cuprins,
Si strangandu-ma in brate cu plans ochii a inchis
O ceas de nenorocire!
O ceas cumplit si amar!
Moarte!
Ce mi-ai dat mic acel otravit pahar?
M-as fi ingropat alaturia-ntr-un mormant,
Si oasele amandurora s-ar fi facut un pamant.



Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Moartea parintelui meu pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.





Poezii despre:
PrimavaraToamnaIarnaIubireBucurieViata
FloriBoalaSinguratateFricaScoalavezi mai multe
Politica de confidentialitate



Copyright 2021 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani