Semnatura in oglinda
Privesc uimit un copac,
pare semnatura mea in oglinda.
Ramurile rasfirate spre lumina
ar putea fi iluziile mele
sau bratele atomilor necreati
invocand dreptul lor la energie.
Oare copacul are un inger pazitor
care ma descopera
pana la ultima celula?
De m-ar privi copacul
am stabili o punte,
am face schimb de emotii
printr-un cordon ombilical abstract.
Gandurile s-ar schimba in muguri
și copacul ar visa ca e primavara,
atunci ar simti pe scoarta lui
ca e semnatura mea in oglinda.
|