Ultimul drum
Ultima brazda a timpului
S-a deschis sa te inghita-samanta
Si fructele tale si-au stors nectarul
Pe urmele intoarse-n tarana.
Eu, un fruct rebel cum ma stii,
Strabat al tau ultim drum
La brat cu aburul placintei de dovleac,
Ascultand pasii tai pe rogojina din odaie
Si chemarea cuibarita-n lemnul tindei.
Sunt cativa care te vor boci
Asa cum si umbrele mele te vor plange
Dar vad cerul deschizand bratele
Sa te imbratiseze stea, in mintea mea
Pe cand la umbra nucului din fata casei
Voi degusta izvorul din curte
Daruit luminii de palmele bunicului.
Ultimul tau drum il parcurg
Cu fiecare amintire rasfoita
In sufletul meu aievea copil.
|