| Eu te-am purtat cu seriozitate In trupul inestetic si vulgar:
 O ingaimare de eternitate
 De clar de luna mort, si var.
 
 Te-am deghizat cum am putut mai bine
 Pastrandu-te intact ca pe-o mumie,
 Si ai crescut neturburat in mine
 Asa cum scrie in
 Biologie.
 
 Sub carnea inutila si greoaie
 Eu te-am simtind pasind aristocratic,
 Cu capul tau rotund de cucuvaie
 Si nostalgii stravechi de asiatic.
 
 De cate ori in viata am crezut.
 De cate ori am plans si am iubit,
 Eu ti-am simtit in mine rasul mut
 De craniu filosof si mucalit.
 
 Dar trupul obosit si mai departe
 Te va purta in el si te va duce
 Fatal si credincios pana la moarte
 Asa cum ar purta pe-ascuns o cruce.
 
 In tine simt superba melodie
 De flaut sterp si inalbit in stepe,
 De fluier suierand a vesnicie,
 Pe care n-am s-o mai aud cand va incepe
 
 In mine dormi cum ar dormi un mort
 O clipa desteptat de visuri rele;
 Si te-am purtat, si inca-o sa te port.
 Alb martisor al vesniciei mele.
 
 |