Stiu unde am a merge, stiu ce m-asteapta inca, Ca viata e faclie expusa-n
aspru vant Pe care o sa treaca curand o noapte-adanca Dar
ce e buna viata in fata c-un mormant ?
in darn al nostru suflet vom imbata in viata, Cu razele puterii
in darn ne-am coperi, in darn dorim a soarbe a gloriei dulceata Cand
tot ne striga noua: 'Tot este pentru-o zi!'
Acel ce trece viata de lacrimi invelita Va zice celui mare: 'Esti tu
mai fericit? Ce? Moartea doar nu varsa si-n cupa-ti aurita Veninul in placerea
ce tie a zambit ? '
Cel tare ii raspunde cu recea sa zambire:
'E adevar ca moartea ne secera pe toti.
Eu mor culcat pe aur si pietre de profire,
Tu mori pe lutul rece: tu nici sa mori nu poti!'
Ferice cel ce spune cand cata sa coboare in negrele morminte, l-ai
sai buni cunoscuti, Aceste vorbe sfinte: 'Ferice cel ce moare Cu fruntea
cununata de stima si virtuti!'
|