| Pe strazi necunoscute ma duc la intamplare; in juru-mi: negru, negru,
 Un negru fin si umed ca un adanc de mare.
 Arare, la raspantii, vreun felinar ursuz,
 Dormind pe-un varf de poarta,
 Cu inima voalata de o tristete moarta,
 Prin care stapaneste odihna - doar amantii
 Si soarecii vegheaza
 Si-n juru-mi: negru, negru.
 Dar iata ca se rupe o aripa de nor
 Si luna bosumflata pe-un fond laptos apare
 Raman uimit o clipa ma taie un fior incep sa dau hipnotic din maini si din picioare,
 Si tot mai indaratnic, mai iute, mai stupid,
 Ma invartesc in strada - un titirez livid.
 As vrea sa musc vazduhul,
 
 as vrea sa ma incaier
 Ca umbra, cu tacerea, cu golul, cu
 Ba nu!
 Un neinvins elan
 Ma zvarle spre o casa
 M-agat de un burlan
 Piciorul meu se suie pe trepte moi de aer,
 Mai sus, mai sus
 Pe albe-acoperisuri lunaticii se-aduna,
 Pisicile scandeaza o arie nebuna,
 Si-o mana nevazuta arunca flori din luna.
 
 |