| In departari se-nchide cetatea de lumina Si ranile de seara prin umbra ei se scurg ;
 In balamuc nebunii, uitati intr-o gradina,
 Stau inecati in vraja acestui trist amurg,
 Privind cum unul joaca un dans de balerina.
 
 in  salturi  delicate, ridicol de naive,
 isi leagana papucii c-un tremur intrerupt,
 Pe fata lui suride triumful unei dive,
 in timp ce spectatorii, prin pantalonul rupt.
 Admira  in  tacere  picioarele-uscative.
 
 Iar unul dintre dinsii, plecindu-se, ii stringe
 Un mic buchet de iarba si de maces uscat,
 Cum,  insa,  dansatorul  refuza incurcat,
 Galantul se repede si-l bate pin'la singe.
 
 |