| In lincedul soare de-amiaza, gradina Isi zvinta din brazde noroiul, si cum
 Nu-i nimeni sa-i cate racoarea acum,
 Dar zborul de cioare ii cata hodina.
 In milul ce scade viscos, fumegind,
 Mai lupta cu moartea o iarba, o floare,
 Cu frunze cernite-n sinistra coloare
 A negrului muced - ce-ti intra in gind
 Mai muced, mai negru decit e in fire.
 Sus ciorile negre, jos mucedele flori !
 
 O, unde esti, creanga de-april, sa-mi improri
 Ferestrele vietii cu verdea-ti lucire
 Si unde esti, iarba cu fragedul fir,
 In ginduri sa-mi intri cu haina ta noua,
 Si proaspat scaldata in bobul de roua,
 Ce-n suflet rasfringe lumini de safir
 
 
 |