Denumesc cu acest cuvant intamplari putine ale vietii
in petrecerea scumpa a unor oameni cu grija mare unii fata de altii
O timiditate de fata germana prabusita in fotoliu dupa comuniune Cu intelegerea nu cosmica ci tandru burgheza a viitorului Imaginat de ea atunci.
Citind, poate as spune ca Ingrid, prietena mea profesoara de inot Descoperind inecatul copil in piscina dimineata Si doar depunandu-i trupsorul pe faianta langa ceilalti cursanti Goi inveseliti si nu abuzati de suierul acela melodios iesit intamplator din megafon si inganat intr-o alta limba fericita
I believe in angels I believe in angels -N-ar face decat ceea ce trebuia, atunci.
Si-apoi eu iarasi citind, seara, Ingrid apropiindu-se de coperta
cartii,
Ar descoperi figura prabusita in fotoliu in fotografia maronie
Cu rochiile lungi din secolul trecut.
Si mult va plange intr-o neliniste a intamplarilor ei din zi
- Surioara inecatului intreband-o cu privirea despre inecat -
Privita de mine din spate, cu ochii impletiti in carliontii ei
blonzi
o voi alatura nu Clavdiei, nu Bettinei si nici Natasei in tulburarea
aceea slavo-germana care emotioneaza atat muritorii cititori
Ci micului gangurit de copii umezi la marginea apei
Pregatiti acum sa inainteze in viata, asa cum
Cuvantul latin gratia l-a prelungit in primele minute pe cel grec
kharis -
in petrecerea scumpa a unor oameni cu grija mare unii fata de altii.
|