| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Pe drumul de lauri de Ion Milos Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
Geneza
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Emil Loteanu
|
|||
|
|
|||
| Si toate s-au iscat la inceput Din singurul fierbinte pumn de lut. Tot din aceeasi magma arzatoare Ma trag si eu, si Ursa Mare. Iar coapsele iubitei melc Au fost pe vremuri magma pentru s Amestecand sfintenie si pacat In lut incandescent si preacurat. Solara magma astfel se uneste Cu marile, cu lupii si cu pestii, Cu galaxiile in spatiul x pierdute, Cu lumile ce pier neincepute. Osia marii rubedenii Prin mine trece, strabatand milenii Cand umbra peste chipul meu se lasa, Poverile tristetii ma apasa, E poate ca adulmec ca o fiara O galaxie care sta sa moara. Ca muntii par din inaltimea gandului Imense cicatrici ale pamantului, Ca zburda pui plapanzi de lup prin lume Sug lapte cald si-nvata sa sugrume. Iubito, noi am fost bucati de soare, Desavarsiti de timp si de miscare; Schimbat-am chip de fiare si jivine Si prin milenii am visat la tine. Imensul drum parcurs, imensa cale Azi l-a inchis arsura gurii tale. Rasare soarele Si soarele apune. Materie. Speranta. Timp. Minune. Femeile pe care le-am iubit Rasar tacute din nemarginit, Calcand sfios si aducand cu ele Par despletit si tremur de margele. Cu pas descult si moale au venit Femeile pe care le-am iubit. Le-am pus in fata pe un blid de lut Sarea caintei si regretul mut Si bratele impreunand manunchi. Cocoarc albe, plazmuiri de nea, Tacura mut peste cainta mea Si se topira in nemarginit Femeile pe care le-am iubit. Priveste gol, cu irisii pustii, Marinimia remuscarilor tarzii. Nu, nu se vor intoarce din atunci Femei frumoase, leganari de lunci, Si nu le umili si rusina Cu sarbada cainta ta, Cu danie bogata si cu dari, Cu banul sterp al sterpei remuscari. Ele raman zapezile eterne - Lumina cruda peste ele cerne, Ele raman de nimenea atinse, Contururi vagi de piscuri albe, ninse . Legat in amintiri ca intr-un lant, Iscai din pulberi rosul de Bizant, Acel eretic rosu de icoana, Curat ca o atingere de geana. Cu rasuflarea omului iubit, infioratul rosu-purpuriu, Ca strigatul de om intr-un pustiu. Femeile pe care le-am iubit Rasar tacute din nemarginit. Le scriu desculte, in camasi de in Pe cerul meu, cu rosu bizantin. In tineretea lor fara sfarsit Femeile pe care le-am iubit. |
|||
Pune poezia Geneza pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2025 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |