Fara oprire

Vezi toate poeziile poetului



Trebuie sa ma grabesc, caci pamantul se intuneca
si umbra se intinde
insa eu ridic umbra sa fac din ea aripa.
Umbra ridicata, perna de somn
pe care odihneste lumina.
Si ridic intunericul si fac sa vedeti in el
bolti vinete, templele stelelor clatinatoare,

indepartez imposibilul si-i dau un nume ca sa-l cunoastem
si sa stie ca poate fi infrant
Si acum canta lautele absentelor
si ceea ce a fost si pare doar ca nu mai e
si ceea ce-i nenascut si se va intrupa si ne va semana
si nu va fi niciodata oprire,
ci o neauzita, ridicata'n uimire
moara de argint, tavalug de valuri,
nesfarsita cascada a unor aripi
circulare.
Caci totul trebuie trait si fara sfarsit
sa fie.
Putere a suferintei, sceptre de flori ale soarelui,
fantani facand sa izbucneasca lumina
din gurile incremenite ale absentei.

Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Fara oprire pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.



Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani