Cuget tārziu I

Vezi toate poeziile din albumul Flori de camp
Am dedus ca viata pamanteana ar deveni o adevarata pelicula divina,
daca oamenii nu s-ar speti sa o aglomereze cu viitoare religve materiale,
ci s-ar infrupta mai des din bucataria frumusetii ei spirituale,
care prin legile ei intelepte va inflori sanatatea, fericirea si pacea sufleteasca a omenirii.
Am invatat ca nu ravnesc si sa nu imit pe nimeni niciodata, pentru fericirea searbada a confortului material,
dar sa fac tot posibilul sa arat oamenilor din jurul meu cat de aproape si de sanatoasa este fericirea spirituala,
trebuie doar sa o doreasca cu adevarat si sa respecte cateva norme elementare de morala,
apoi tragand linie de fractie sa calculeze cu ochii sufletului catul dintre fericirea materiala si cea spirituala si sa aleaga.
Am inteles ca nu intamplator viata pamanteana are scara de valori;
daca pe ea nu se coboara macar o data in infernul moral nu avem cum sa ravnim la caracterul frumos al intelepciunii.
Am dedus ca in travaliul vietii pamantene, poftele umane ridicate mai presus de iubirea Divina, transforma viata oamenilor in episoade dramatice, dar si educative pana la sfarsitul ei.
Am inteles ca oricat de ateista si demonstrativa este stiinta omenirii, in fata neputintei si a mortii ingenunchiaza la picioarele Divinitatii cerandu-i cu piosenie ajutor si indurare.
Am dedus ca oamenii atatati de poftele cunoasterii, dezgroapa barierele enigmelor ingropate de framantarile trecutului, eliberand odata cu ele si ,,blestemele'' lor.
Am inteles ca energia apei este insetata de sarutul rece al pamantului ca plamanii focului de oxigen, ca aripile aerului de libertatea miscarii si ca omenirea de fericirea suprema, inca umbrita de caprici ispititoare.
Am dedus ca din coastele neprevazutului curios s-au nascut legile universale, dar ca ele au suport divin.
Am inteles ca mai usor scoti apa din inima stancii impietrite de timp, decat sa scoti prostia din omul catar si capriciile din femeia frumoasa.
Am dedus ca in temnita singuratatii se aprind facliile cugetarilor, idolii albi sau negri ai firii omenesti, autocunoasterea si deseori moartea.
Am dedus ca omenirea si cercetarea universului inconjurator oricat de perfecte ar deveni se vor termina intr-un punct mort ca si constructia turnului Babel,
probabil ca si Geneza are anotimpuri si lupta pentru regenerare.
Am inteles ca arta pamantenilor de-a trai in armonie cu mediul inconjurator este un dar divin, care cere mult respect pentru Decalogul biblic.

09-03-2008

Pune poezia Cuget tārziu I pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.



Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani