Michelangelo

Vezi toate poeziile poetului



Aluat in maini argila necurata
Si ca pe-o jerta a zvarlit-o-n foc,
Din brazda flacarilor albe, iata
A rasarit o frumusete-n loc.
Intreaba aprig pietrele cu dalta
Ca pe-un oracol somnoros de greu,
Le rascoleste una dupa alta,
Raspunsul, pururi urma unui zeu.

Ca-n niste porti izbeste cu ciocanul
Si ploi de aschii imprejuru-i curg
Prin colbul orb ce-i bantuie aleanul
Zvacneste-n el strabunul demiurg.

Oriunde bate, sparge si patrunde
Adanc sub coaja indarjitei humi,
Ecou, indata impietrit raspunde
Conturul vag al unei alte lumi.

1948, februarie



Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Michelangelo pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:
PrimavaraToamnaIarnaIubireBucurieViata
FloriBoalaSinguratateFricaScoalavezi mai multe
Politica de confidentialitate



Copyright 2021 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani