| In ultimii zece ani am avut doar trei vise: Chemarea, Suspinul și Regasirea, descatușate, dezlanțuite
 Venite sa doara, promise de Cel Ce Vegheaza
 Și zorii se intristeaza in lipsa creației.
 
 Toate trei intr-o singura noapte
 Trei șoapte apasate, poruncitoare
 Intr-o saptamana care mulțumea timpului
 Pentru nerabdarea cu care-și scutura clipele
 De pe aripele obosite de așteptarea creației.
 
 Chemarea
 In primul vis, Cel Ce Vegheaza se-aseaza sub ganduri
 Poruncind luminii sa se joace-ntre stele
 Alaturi de ele sa ștearga lacrima ce corodeaza lumi
 Furtuni sa-mblanzeasca in parul celei pe care o aștept
 Pe piept nu mai este loc de temeri și regrete.
 
 Suspinul
 Al doilea vis se naște și imi ofera taina și febra
 Tenebra ce amorțește priviri și zidește pasul,
 Glasul ei in palme reci se sparge
 Și-ncet se retrage faramițat, sugrumat și inecat
 Sub mari, sub uitari, in acorduri de pierdute cantari.
 
 Regasirea
 E cel din urma vis pe un rug aprins
 Și un dor nestins, necuprins incepe sa doara
 Pe piept vor sa reapara iluzii și cantece,
 Fluturi, descantece, zboruri și ingeri
 Sub pleoape tot sangeri. Acum doar privesc
 Cum heruvimi se trezesc și parasesc pustia.
 E ea, poezia, privirea treaza a Celui Care Vegheaza.
 
 Gabriel Dragnea
 
 |