Bem in onoarea vervei, a vigorii planetei,
in onoarea demonilor de aur, a scarabeilor,
pentru deriva continentelor, pentru vulcanii
care vor erupe
pentru leul si caprioara,
pentru misteriosul pentagon gasit la nord de Alpi
despre care nu se stie nimic,
Te intreb, Diavole, ma iubesti tu?
De al nastere am primit in pantec lovitura Soarelui
si nu am incetat sa ard in maruntaie.
Egrete si pajere fabuloase cu putere
se incruciseaza in creierul meu.
Am onoarea de a trai in splendoarea lumii
si nu am frica de raul gust. Diavole, ma iubesti tu?
Nimic nu e mai frumos decat eternitatea acestei clipe cand am in nari miros de pierdere, parfum de distrugere. Din drojdiile stricaciunii un lotus va tasni in gura mea.
Pune poezia Diavole, ma iubesti tu pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.