fabula cu maimuta

Vezi toate poeziile poetului



Paroasa, cocotata intr-un pom, maimuta mediteaza despre om. (El doarme sub copac, gol, dupa scalda ogoru-i tare, ziua fu prea calda)
Urit e,
Doamne! cugeta maimuta, rau l-a-ntocmit natura, saracuta!
Asa arata, deci ? vai, tare-i slut, asa ceva de cind sint n-am vazut!
Anapoda, fara masura, lung de statura,
cu sira-bat, subtire si prea dreapta, si-n sus de ochi, plesuv,
cu-n fel de treapta! ?
Prea mare-n cap, in labe e prea scurt, iar cit despre culoare,
sfinte soare! parca-i facut din oua si iaurt!
Si sa-l auzi vorbind
ce-i umbla gura, maimutarind in sunete natura!
Cum naiba sta pe labele din urma?
Cu ce se scarpina si cu ce scurma ?
Si cum se urca oare in copac ? (Si-o musca-i vine astuia de hac!)
Nici coada n-are, maica, ptiu!, nici blana pe ger, o sa-l ia dracu de pomana!
Si tot asa zicea

Mare,
Vlahuta, cum sa se traga asta din maimuta ?!

Morala:
Daca ti-ai lepadat coada si blana
si-ai coborit devreme din copac,
sa nu te-astepti, tu, mindra lighioana,
c-ai sa le fii maimutelor pe plac!


Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia fabula cu maimuta pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:
PrimavaraToamnaIarnaIubireBucurieViata
FloriBoalaSinguratateFricaScoalavezi mai multe
Politica de confidentialitate



Copyright 2021 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani