Poeziile.com - Home

 Parola? Creare album poezii
Poetii clasici ai literaturii romanePoezii frumoase pe temePoeti membri ai clubului poetilor tineriPoeziile mele


 
Poetul zilei
Gheorghe Orleanu
(1873 - 1911)

5 Poezii

Poezia de azi

O, nu TE-APROPIA de MANASTIRE!
de Ion Minulescu


Citeste Poezie completa
 

 

 

Ghicitori
Povesti
Top 40 poeti
Top autori

 

   
Cautare avansata



































George Alboiu biografie completa

Poezii Elegii






George Alboiu
Nastere: 6 iulie 1944 in Roseti, judetul Ialomita
Deces:

S-a nascut la 6 iulie 1944 in comuna Roseti, judetul Ialomita.

A facut studiile liceale la Calarasi (incheiate in 1963) si Facultatea de Limba si Literatura Romana din cadrul Universitatii Bucuresti, absolvita in 1967.

A debutat cu versuri in revista „Luceafarul (1964), iar editorial in 1968.

A colaborat la nenumarate publicatii periodice: „Luceafarul, „Romania literara, „Amfiteatru, „Viata Romaneasca, „Convorbiri literare, „Steaua, „Tribuna; a fost redactor la „Almanahul literar. in 1982 editeaza Antologia poetilor tineri. in 1979 este laureat cu Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti. A scris de asemenea literatura pentru copii si literatura critica.

Incadrabil numai ca etapa a realizarii in generatia de exceptie a anilor '60, George Alboiu se diferentiaza de colegii de generatie prin directia pe care o va imbratisa poezia sa. inca de la inceput, si cu V voce lirica bine sustinuta si definita, poetul ne ofera un ruralism considerat uneori excesiv, de fapt o cosmologie structurata pe axul ei esential care este „campia eterna. Criticul literar Mircea Cristea vede in aceasta „campie eterna o „metafora-concept, un „teritoriu metafizic preferential pentru eul migrator, evadat din rigorile unei realitati primare, impermeabile la meditatie si reflectie. Acestui ax existential i se vor adauga, pe masura ce poetul isi intregeste creatia lirica, alte metafore-concept de sustinere. Viziunea beneficiaza de un ruralism mitic, nu arareori halucinant si tenebros intr-un text de infuzii retorice. Poetul ramane insa, in esentele sale lirice, grav si tulburator, si, „ in ciuda gesticulatiei abundente, literatura sa se salveaza de primejdia artificiului ajungand - pentru a se distanta - la limita de unde tensiunea autentica incepe sa se topeasca in retorism (Costin Tuchila). Considerandu-i latura tematica a creatiei si fara a-i neglija vocea lirica distincta, cu ecouri expresioniste, il pitem asocia pe poet marilor rapsozi ai campiei din literatura noastra, de la Al. Odobescu la Fanus Neagu sau Stefan Banulescu. Poetul adanceste o mitica a campiei originare careia ii confera atributele matricei existentiale.



Metoda textualizarii inteleasa ca desfasurare poietica este astfel foarte aproape de metoda cartitei, cum inspirat isi intituleaza George Alboiu cateva secvente din volumul Aventura continua (Eminescu, 1980). Conform acestei metode, poezia se face undeva, subteran, este un flux si un reflux simultan de aluviuni semnificante ce se autofigureaza apoi la suprafata in litera innegrind albul paginii. in mersul ei pe dedesubt, cartita scrie dara unui text continuu, care ramanand in permanenta ascuns, incita cu atat mai mult imaginatia lectorului. Integrandu-se el insusi textului scris (corporalizat) cu corpul propriu, printr-o absenta aproape totala din lumina zilei (albul paginii nescrise), acest animal straniu savarseste constient gestul autosuprimarii ca subiect sau agent al scriiturii, deziderat suprem, dupa cum e cunoscut, al practicii semnificante.

Prin Aventura continua, poezia lui George Alboiu incepe sa se rasfranga treptat asupra ei insasi; actul poetic este astfel strunit (nemaifiind o proliferare necontrolata de metafore simbolizante), reintorcandu-se asupra resorturilor sale intime si reflectand, teoretizand chiar asupra posibilitatilor poieticului de a se autogenera.


Volume de versuri:

Campia eterna. Bucuresti, E.P.L., 1968;
Cel pierdut, Bucuresti, E.P.L., 1969;
Drumul sufletelor, Bucuresti, Editura Albatros, 1969;
Edenul de Piatra, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1970;
Gloria lacrimei. Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1971;
Cumplita apoteoza, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1973;
Stalpi, Bucuresti, Editura Canea Romaneasca, 1974;
Poeme, Bucuresti, Editura Eminescu, 1975;
Cantarea Romaniei, Bucuresti, Editura Eminescu, 1977;
Poemele campiei Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1978;
Aventura continua, Bucuresti, Editura Eminescu, 1980;
Metoda soimului, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1981;
Campia Eterna, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1984 (Colectia „Hyperion);
Turnir, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1987.

Cumplita apoteoza a aparut in volumul cu acelasi nume, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1973-
Ruga tarzie a aparut in volumul Stalpi, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1974.
Amintire a aparut in volumul Poemele campiei, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1978.

REFERINTE

„Remarcabila in volumul de debut este o imaginatie a formelor de un puternic materialism : George Alboiu este aici un poet viguros al terestrului si al fortelor elementare, miscarea umana fiind perceputa sub regimul unei geologii primare."
MIRCEA IORGULESCU

„Volumul (Cimpia eterna) inaugureaza si dualitatea fundamentala dezbatuta ulterior, si anume aceea dintre suflet si trup. Cimpia devine spatiul interior al unei eterne peregrinari, un purgatoriu ambiguu, la marginea caruia strajuie muntele, simbol al puritatii realizate, in care sufletul, singur fiind, simte teroarea sublimului si implora prezenta trupului pentru a se repune in existenta. Intuitia aceasta are profunde implicatii mitice. Este vorba de nevoia permanenta a umanului de a pastra contactul cu profanul pentru ca astfel sa activeze sacrul."
PETRU POANTA

„In primele carti inca se distingeau punctele de sprijin, treptele unei «biografii», ale unei experiente precise in stare sa justifice obsesii. Acestea erau integrate, de pilda, ritmurilor unui ciclu folcloric (Clopotele), de o muzicalitate abrupta, precipitata, de un mare efect auditiv. De asta data (Drumul sufletelor) poetul crede ca se poate dispensa de acest postament, de aceasta infrastructura a concretului ; arunca deci, fara sovaire, scara pe care s-a ridicat, ascunde cu dispret si orgoliu motivele, renunta la justificari, elimina contextul, in speranta absurda ca se va putea mentine in «golul» unor reprezentari esentiale. incearca deci, in spirit, o experienta radicala. Sa spunem ca izbuteste pe deplin ar fi aproape o impietate ; niciodata o astfel de experienta nu reuseste pe deplin ; dar tentativa e impresionanta. Poetul se aventureaza de unul singur in teritorii abstracte, intr-un drum fara capat, dindu-ne relatari abrupte asupra pustiului, asupra «esecului» ce i se infatiseaza. Din mersul epuizant pe cimpia eterna care e o viata esentializata el face domeniul sau."
LUCIAN RA1CU


Citeste si:




Poeziile poetului



Biografia lui George Alboiu pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.





Poezii despre:
PrimavaraToamnaIarnaIubireBucurieViata
FloriBoalaSinguratateFricaScoalavezi mai multe
Politica de confidentialitate





Copyright 2020 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani