Poeziile.com - Home

 Parola? Creare album poezii
Poetii clasici ai literaturii romanePoezii frumoase pe temePoeti membri ai clubului poetilor tineriPoeziile mele


 
Poetul zilei
Constant Tonegaru
(1919 - 1952)

17 Poezii

Poezia de azi

Pierderea cunostintei prin cunoastere
de Nichita Stanescu
Pentru ca tatal meu si pentru ca mama mea, pentru ca sora mea mai mare si pentru ca
sora mea mai mica, pentru ca diferiti frati ai tatalui meu si pentru ca diferite surori

Citeste Poezie completa
 

 

 

Ghicitori
Povesti
Top 40 poeti
Top autori

 

Cautare avansata



































Cumplita apoteoza

Vezi toate poeziile poetului



M-am desteptat si nimeni nu era si iar am adormit
doar intunericul in amortita dezmierdare
se intorcea in trupul meu si-n micul trup al meu
el incapea - prin el aflam
ce fara margini sunt.
M-am desteptat si nimeni nu era, alunecam
In gol, intreaga lume
deasupra mea ramasa inmarmurea-n lumina
acelei morti ce ma instreina, alunecam
in cea mai blanda-n lume adormire
si-n jurul meu nimic n-aluneca.
Astfel surparea imparatea in aer
si in pamant, cadeam cu pleoape prinse
una in alta precum se afla-n cer
ziua si noaptea.
Haul virgin se despica sub mine,
il mangaiam, el tresarea - doar carnea ta
asa o mangaiam sorbit de neguri
in noaptea primei spaime



parea un pantec gol sortit pe vesnicie
neumplerii si neinduplecarii
acea cadere si plutire-a mea.
Sau nu sunt cel nascut, poate alunec
in trupul marei mume catre clipa
cand ma voi naste, ori de-atatea veacuri
eu am murit si-aceasta prabusire
e doar lasarea-n groapa cimitirului
pe care cei ramasi nu se indura
sa o mai termine.

Ma-ndepartez
si cerul tot
in cer se-ndeparteaza.
Am zis atunci:
doar eu sunt cel ce cade?
Si am privit in sus, si am privit in juru-mi,
din veacuri odihnite cerul incepuse
cu mila sa se smulga, astrii lui
erau ca bombe-n planset dezrobite
din ochii infiniti.
Si totul ma urma-n caderea mea,
si am privit in sus si ce aproape cerul
de prabusirea mea se prabusea.
"Sa cad mai repede, caderea cerului
e daramare-asupra mea, m-ajunge
si in curand ma va izbi, cantati
voi toate ce candva m-ati adormit
eu nu mai vreau sa cad cu-ntreaga lume,
eu vreau sa lunec singur
cum lunecam pe trupul de femeie
acoperind campia, dand lumina mai tanara
spre cer sa se zareasca
din infinit pamantul".
M-am desteptat si nimeni nu era, nemarginirea
deasupra mea spre-ncremenirea ei se-ndeparta
bland intunericul imi patrundea in carne
prin patru parti parca ma inchina,
aceeasi dezmierdare, descantec nesfarsit
m-am desteptat si nimeni nu era si iar am adormit.


Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Cumplita apoteoza pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2023 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani