Din munti de smirna vino, din umbrele padurii
Vin din Liban, mireasa. Dulceata de sub limba-ti si umezeala gurii
Cu miere este dreasa. Ti-e parul de pe cap stufos ca un finic,
Domol precum faneata, Parau in care scald grumazul meu voinic
Cand crapa dimineata. Obrazul tau e coaja de mar cretesc, carnoasa
E buza ca smochina, Si rasuflarea ta de crin si chiparoasa
Miroase ca gradina. Iar tatele rotunde ca miezul bun si tare
Sunt doua chitre coapte, Ciorchini de tamaioasa cu boabe mari din care
Voi ciuguli la noapte. Pleca-ma-voi cu fata spre-a coapselor tarie
Asa cum se cuvine Spre pantecul de fildes si de argintarie
Scris cu albastre vine. In patul meu de cedru cu stalpi de foisoare
Culcus iti voi asterne, Lasandu-ti pe brate coama, descultele piciore,
Te voi salta pe perne.
Pune poezia Vin din Liban, mireasa pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.