PIERDE-VARA

Vezi toate poeziile poetului



Frunzis al padurii batrane,
Doinesti, o tovarase-al meu!
Doineste si vantul prin grane,
Iar apa-n izvoare murmura
Si spune, tot spune din gura,
Tot spune mereu.

Sub paltin aici e racoare,
Ies umbre pe dealuri, si pier,
Nascute din dungi plutitoare
De nori ce-n grabire s-aduna
Pe munti, aurita cununa
La margini de cer.

Ma uit la vulturul din zare
Cum zboara puternic si lin,
Acum e cat corbul de mare,
Cat pumnul abia, cat albina,
Si-n urma-l inghite lumina
Din largul senin.

S-aude pe coasta cum suna
Ciocanul; pe margini de rau
Poporul de pasari s-aduna.
E cantec de lunca, pe creste;
Flacai ce cosesc, si neveste



Prin lanuri de grau.

Iar norii-si tot schimba faptura,
Se zbueiuma-ntr-insii aratari isi casca balaurii gura;
Vad cuiburi de pajuri maiestre,
Si roibii cei fara capestre
Din smarcuri de mari.

Prin mare trec zmeii cu-notul;
Si, iata-l, tarand un copac
Piticul cu barba cat cotul,
Ies scoafele-marii cu puii,
Si sparge-nchisorile
Gruii
Batranul
Novao.

Vad
Lupul din basme, cu laba;
Zmeoaice, si codru ce-l rod.
Pe
Greul-pamantului baba
Cu vraje-l ucide-ntr-o lunca,
Si uite,
Cal-galben s-arunca,
Iar zmeu-i sub pod.

Frumoasa-mi rasare-o
Ileana,
Si canta-n cosita ei flori.
Vad zanele goale-n poiana,
Scaldandu-se-ascunae-n padure,
Cand vine-un voinic sa le fure
Camasile-n zori . . .

Dar iata-l cu galbene plete,
Frumos, sa-l ucida de drag
La san indragitele fete
Copilul, nascut, al tacerii,
Ce-ti vine prin linistea serii
Si-ti sade pe prag.

Prin iarba-nspicata el vine
Iesit de sub mucede stanci;
Tiptil se strecoara spre mine
Si capul din iarba si-l scoate,
Dar iute s-azvarle pe coate
Si-asteapta pe branci.

Soseste, s-apleaca de-aproape,
Iar fruntile noastre s-ating;
O panza eu simt pe pleoape,
Parand d-un paianjen tesuta.
Si-n urma pe ochi ma saruta,
Iar ochii-mi se sting.

Mi-e teama sa-l sperii; si-alene,
Vrand ochii de vraja sa-i scap,
Ma-ncero sa duc mana spre gene.
El simte, strengarul, se-ntinde
Si mana cu zambet mi-o prinde,
Mi-o pune sub cap.

Si-n palme-ascunzand obr.ajorii
Se pierde prin naltul porumb
S-amesteca dealul si norii
Si-n noapte pamantul se-ncheaga
Simt, parca topindu-se-ntreaga,
Faptura-mi de plumb.

Iar vantul doineste prin grane;
Doineste tovarasul meu,
Frunzisul padurii batrane,
Iar apa din vale murmura
Si spune, tot spune din gura,
Tot spune mereu.


Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia PIERDE-VARA pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:
PrimavaraToamnaIarnaIubireBucurieViata
FloriBoalaSinguratateFricaScoalavezi mai multe
Politica de confidentialitate



Copyright 2021 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani