| Din gomanul noptii o stea se agata de par
 si-ti luneca intre sani.
 In cadrul ferestrei iti contemplam silueta,
 asa o schiteaza doar pictorii inspirati.
 Pluteam, pluteam pe vasul-naluca
 spre tarmul unei insule fabuloase.
 Zbura catre noi un porumbel:
 Vrei mei, pasare alba?
 I-am dat mei.
 Alerga un cerb catre noi:
 Vrei fan, cerbule ochios?
 I-am dat fan.
 Se tari o soparla verdunca:
 Vrei o musculita, soparlo?
 I-am dat o musculita.
 Pluteam, pluteam pe vasul-naluca,
 intre pamant si cer, in uitare.
   Ai plecat si nu te-am mai vazut niciodata.De atunci a pierit porumbelul,
 a fugit cerbul,
 a disparut soparla.
 Am murit si eu.
 Adica nu cu totul, insa
 nu mai sunt cel ce-am fost.
 Umblu pe pamant,
 precum drumeste luna pe ape,
 in cautarea ta.
 
 |