Posomorati, cu gheara lunga,
Cu pliscuri negre de otel,
Ne-am infruptat cat sa ne-ajunga
Din pranzul marelui Macel.
Cu patriotii la parada,
Amestecati printre eroi,
De-a valma coboram in strada,
Dar nu ne ducem la razboi!
Cand geme-n vaier lung campia,
Cand stau intorsi spre bolta crunta
Cei logoditi cu vesnicia
Sub ploaia rece si marunta;
Cand moartea secera flamanda
Facand mormane de eroi,
In dosul frontului, la panda,
Noi nu ne ducem la razboi!
Tarziu, cu penele manjite
De sange negru si satui,
In cuiburi calde si ferite
Ne-mperechem si scoatem pui
Ce s-or hrani ca si parintii
Din hoituri slabe de eroi,
Caci, soli voiosi ai suferintii,
Noi nu ne ducem la razboi!
Alteta, zvonul creste iarasi,
Aduna-ti ceata de eroi
Cu moartea suntem buni tovarasi,
Dar nu ne ducem la razboi!
|