Singur

Vezi toate poeziile poetului




Cu cea din urma raza ce tremura-n amurg,
Se-ntuneca palatul batranului Habsburg.
E noapte. Vantul toamnei aduce de departe
Un freamat de suspine prin salile desarte,
Caci a pornit monarhul incovoiat si chel
Ostiri din sapte neamuri sa moara pentru el!
Faclia lumineaza fantastice vitraiuri
Si-n umbra colorata ca umbra din seraiuri,
In linistea capelei pe-o treapta-ngenuncheat,
Cu fruntea-n maini se roaga batranul imparat:
Stapane, codrii urla si raurile gem,
Din fiece coliba se-nalta un blestem
Si-n inima mea scruma parerile de rau!
Stapane, slobozeste de-acum pe robul tau
Dar vantul geme-n noapte:
„E prea tarziu, batrane!
Pe tarmurile noastre de-a pururi va ramane!
Pe tarinile noastre de-a pururi va ramane
Sinistra, ca o panza de doliu, umbra ta.
O, daca El te iarta, noi nu te vom ierta!“
Tresare imparatul. Miscand incet din buze,
Incearca sa-si adune gandirile confuze
Dar doua diamante stralucitoare curg
Incet-incet pe nasul batranului Habsburg,
Si-n linistea solemna, cum pica pe parchet,
Par doua lacrimi grele si mari de spermantet.


Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Singur pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani