Poeziile.com - Home

 Parola? Creare album poezii
Poetii clasici ai literaturii romanePoezii frumoase pe temePoeti membri ai clubului poetilor tineriPoeziile mele


 
Poetul zilei
Serban Foartă
(1942 - ?)

8 Poezii
1 Balade

Poezia de azi

Roata cu o singura spita
de Nichita Stanescu


Citeste Poezie completa
 

 

 

Ghicitori
Povesti
Top 40 poeti
Top autori

 

   
Cautare avansata



































Gheorghe Pituţ biografie completa

Poezii






Gheorghe Pituţ
   
  poetul Gheorghe Pituţ  
   
Nastere: 1 aprilie 1940, Saliște de Beiuș
Deces: 6 iunie 1991, București

Gheorghe Pituț a fost un poet și prozator roman. A scris printre altele Calatorie in Uriaș.

S-a nascut in comuna Saliste de Beius, judetul Bihor, la 1 aprilie 1940.
Lucreaza un timp ca tehnician silvic.

Dupa absolvirea liceului, in 1962, la Carei, se inscrie la Facultatea de Filologie din Cluj, de unde se transfera la Bucuresti. isi ia licenta in anul 1967. Debutase in revista clujeana „ Tribuna in 1963, iar in volum in 1966. Dupa incheierea facultatii lucreaza ca redactor la „Romania literara si apoi la „ Viata Romaneasca. Moare in 6 iunie 1991.

inceputurile poeziei lui Gheorghe Pitut permit posibile apropieri de lirica filosofica blagiana sau de spiritul mesianic dezvoltat de lirica lui Goga sau Aron Cotrus. O viziune cosmologica si primitiva in acelasi timp asupra existentei umane, vazuta si sub incidenta civilizatiei, il apropie pe poet de spiritul expresionist. Acesta se manifesta informa duala. O latura a viziunii sale poetice il apropie de primitivism, preluat deopotriva cu elementaritatea si candoarea necunoasterii, cu inchinarea in fata miracolului existential. Cealalta latura a viziunii sale de natura expresionista se concretizeaza in metafore halucinante, stranii, incorporand interogatii grave asupra existentei. Interogatiile poetului se convertesc in viziuni care il reprezinta si particularizeaza.



Chiar daca aparent sedimentarea influentelor blagiene nu este deplina, depistandu-se prezenta acestora in unele sintagme sau metafore (Nehotarare, Sfintii au mucezit in icoane, Cararile fug, Izvoarele tusesc, Dumnezeu rugineste etc), Pitut va schimba perspectiva metafizica, textualizanta cu una concreta, reala, debordand de vitalitate si exaltand puterile germinative ale existentei solare; ca un faun tanar, el aduce in poezie zvonuri muzicale de arbori, miros imbatator de ierburi, boncaluitul cerbilor, soapta izvoarelor, mormaitul fiarelor in paduri, intr-un cuvant, tot cortegiul lui Silvan. Numai in cadrul naturii silvestre, teritoriu etic absolut, teama de dezradacinare se potoleste si poetul isi recapata siguranta stabilitatii sufletesti. in alta ordine, vitalitatea debordanta se altoieste pe un vizionarism optimizant; in orice vers mocneste pulsatia enorma a dorintei neinfranate de contopire cosmica, razbind in amploarea elementara a sufletului expresionist ajuns la paroxism: Sa am acuma funii repezi / tintite zdravan jos / sub radacini / si-ncolacite sus / pe gatul vulturului negru / cred c-as simti / cum se urneste c-un zuruit de osii grele / din matca lui pamantul Proliferarea materiei este autentica si suflul dionisiac intarata in permanenta vuietul surdinizat al regnurilor intetite, cazand formidabil in cataractele vietii. Poetul este un paduros ce recepteaza material spatiul silvestru. in care isi simte radacinile fiintei. Aceasta coplesitoare obsesie, padurea, e o reverie bachelardiana. nelipsita din poezia lui Gheorghe Pitut care vrea sa transplanteze virilitatea paduroasa in mijlocul cetatii industriale pentru a o salva de artificiu si alienare. Aceasta teama va traversa toate volumele, atingand anxietatea in Fum, unde un expresionism violent puncteaza impotrivirea poetului la drama reificarii individului.

In ceea ce priveste constituirea propriu-zisa a discursului poetic, Pitut este mai emancipat decat loan Alexandru si George Alboiu, reusind sa se desprinda de la inceput de matricea stilistica blagiana, printr-o priza acuta la real si prin ancorarea in concretul nud, nemediat de nici o retorica. La lectura, incepand cu primul ciclu din Poarta cetatii, intitulat Singur, se simte in orice vers pulsatia imensa a unei energii existentiale vii, transferata personal si autentic in expresia nefosilizata traita nemijlocit de catre subiectul poetic printr-o articulare diferentiata. Vreau sa accentuez asupra situatiei speciale in care s-a aflat Pitut, care desi era marcat de handicapul coercitiv al inscrierii in categoria post-blagienilor, a putut sa se smulga de sub fascinatia modelului tutelar si sa se remodeleze, impunand o structura poetica autonoma, mai durabila decat a celorlalti congeneri blagieni.

Volume de versuri:

Poarta cetatii, Bucuresti, Editura Tineretului, 1966;
Cine ma apara, Bucuresti, Editura Tineretului, 1968;
Ochiul neantului, Bucuresti, E.P.L., 1969;
Sunetul originar, Bucuresti, Editura Tineretului, 1969;
Fum, Bucuresti, Editura Eminescu, 1971;
Stelele fixe, Bucuresti, Editura Eminescu, 1977;
Noaptea luminata, editie selectiva in colectia „Cele mai frumoase poezii, Bucuresti, Editura Albatros, 1982.

Cam atat a aparut in volumul Cine ma apara, Bucuresti, Editura Tineretului, 1968.
Noaptea (II) a aparut in volumul Ochiul neantului, Bucuresti, E.P.L., 1969.

REFERINTE:

„Alaturi de Ion Gheorghe, Gheorghe Istrate, Marin Mincu, Ioan Alexandru, Gheorghe Piuit aduce in poezia contemporana, inca de la debut, un ton inconfundabil. Materia este, in mare parte, originala. in Cine ma apara, concretul este fabulos, mitul are materialitatea calma a elementelor grele. Spre deosebire de poezia lui Ioan Alexandru, aflata intr-o continua stare de criza (pina la Imne unde termenii crizei, fara sa dispara, sint inversati), aceea a lui Pitut este rodul unui echilibru de sorginte morala si face, Ia rindul ei, apologia unei Datorii cosmice."
GEORGE ALBOIU

„Mai aproape de mesianismul lui Goga, Pitut este un vaticinar (dintre cei de azi, ca Ion Gheorghe) iar lirismul, cind e, vine din nu stiu ce fermitate de legamint a rostirii. () Poezia aceasta isi trage sevele dintr-o etica ireductibila, din legi secrete, din comandamente morale mostenite si a caror perpetuare cu sfintenie dovedeste nu atit iubirea individualitatii, cit un instinct de subordonare la norma comuna intrucit e veche."
C. STANESCU

„Poet al grandiosului sumbru si al convulsiei energiilor elementare, Gheorghe Pitut proiecteaza in materia razvratita a poemelor sale un patos nelinistit, cind exaltat si cind interogativ de natura deopotriva existentiala si etica. Ardelean, el are constiinta tipica de mesager al unei colectivitati determinate si tonul profetic ii este organic."
MIRCEA IORGULESCU


Citeste si:




Poeziile poetului



Biografia lui Gheorghe Pituţ pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.





Poezii despre:
PrimavaraToamnaIarnaIubireBucurieViata
FloriBoalaSinguratateFricaScoalavezi mai multe
Politica de confidentialitate





Copyright 2020 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani