Fum (XII)

Vezi toate poeziile poetului



Ii lasam sa vorbeasca intotdeauna,
aprobam cu desigur
steaua si diploma lui
Leopold
vin din aceeasi substanta,
n-am rabdare prea mult,
pe o scara in paranteze
le sterpelii mestesugurile,
le-am infundat
in spatele unei masini de ocazie,
cercetai mai intai
ce pericol era in vocalele lor,
daca muzica era suspendata,
cum bolboroseau consoanele
in pavajul prea vechi, ce popoare-au venit,
au trait
si s-au dus fara graba
sa se predea marii si
Domnului;
viziunile erau totusi o marfa de lux,
produsul ultim si sublim
al desertului artei,
n-am gasit urme, sa nu adorm mi-am zis,
ii iubeam mai departe, fiindca ei constituiau
tagma noastra plina de manie,
lenesa, visatoare si blestemata.



Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Fum (XII) pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.





Poezii despre:
PrimavaraToamnaIarnaIubireBucurieViata
FloriBoalaSinguratateFricaScoalavezi mai multe
Politica de confidentialitate



Copyright 2021 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani