Reminiscente de Tudor Arghezi Vin. iata-le, tot de la sine, Frinturile toate spre mine, Farime stirbite si-ntregi De lucruri pe care de-abia le-ntelegi.
Ai putea scrie pe-un timbru intamplarile zilei,
pe-o unghie. Amanunte ca varfuri de aisberg
atat de grele si translucide.
Tragi perdelele -
oricum nu vezi pe fereastra
cele patru miliarde de iluzii, inchisorile, mortii:
un nerv subtire, o scama coboara.
Si cat mai are de plutit spre covor!
Copilul vecinului
scoate din buzunar un pistol de plastic,
trage dupa prieteni,
fuge la lectia de pian -
tu insati ai studiat candva ore-n sir
doua-trei note, viata in game.
Acum inoti prin camera stravezie -
o copca de gheata s-a cicatrizat, alta sangera:
"iubeste-ti aproapele!"
Repeti, ca exploratorii, aceleasi semnale:
concentrata, egal.
Pune poezia Viata in game pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.