Poetul zilei
Alexandru T. Stamatiad
(1885 - 1956)

16 Poezii
1 Cantece
1 Psalmi

Poezia de azi

Istoria unei epigrafe
de Ion Luca Caragiale
Stiti ce este imperialist.

Stiti de cine vreau sa vorbesc.

De batranul nostru redactore ebdomadar - scuzati-mi acest nou calificativ neuzitat pana acum patru persoane -; de d. Cesar Boliac.

Citeste Politica completa
 

 

 

Ghicitori
Povesti
Top 40 poeti
Top autori

 

Cautare avansata

Litanii pentru orga

Vezi toate poeziile poetului




„Nu suntem saraci de-avere,
Da’ saraci de mangaiere.“
Folclor
Stau cu trombonul unii
In jurul gatului incolacit:
Juvat de aur.
Stau altii ca nebunii
Cu panza unui verb
Tot zadarand un taur.
Stau unii pe aur,
Pe jaratecul lui.
Pe riscul cel mare
Stau altii,
Pe gheata lui de cristal.
Si-avand doar cu moartea
Relatii,
Sta maica-mea intr-un spital.
* * *
Cum nu sunt doi pomi
Intocmai la fel,
Si nici doua popoare;
Cum nu se aseamana perfect

Cicoare cu cicoare
Astfel, maica, si tu
Esti unica-n lume,
In sufletul meu,
In cantul
Ce-mi bate sub tample.
Nimeni nu
Poate golul sa-l umple,
Golul ce-l lasi
Nici cantecul meu,
Nici popularul meu nume,
Nici tara chiar, care
La fel mi-e de scumpa si ea.
Ramai.
Mai ramai.
Nu pleca.
* * *
Puternic nu sunt.
Nu pot fi de fata
Cu sangele meu
Cand este ranit.
Nu indraznesc
Sa calc in picioare
Vipera ce m-a incoltit.
Nu pot pana la capat
Cantecul duce.
Scriind,
Parca-as ara cu o cruce.

Dorm iepureste si-mi pare
Ca nu mai vin zorii.
Inghet fara
Lana alba-a ninsorii.
Tulbure, Doamne,
Mi-ar rataci sufletul,
Tulbure si-mprastiat,
Cocosul de aur al cerului
De l-as gasi dimineata taiat.
Puternic nu sunt
Nu pot o casa dura,
O cruce nu pot ciopli.
Cocorii se duc
Si nu-i pot opri.
Stelele cad
Si nu le pot la loc tintui.
Vremea ca viscolul te-acopera
Cum sa te apar, mama: fluture fericit,
Soare
In aceeasi clipa
Rasarit si-asfintit?!
* * *
Trudite cat tara intreaga,
Manutele tale de ceara
In noaptea cea neagra,
In noaptea cea neagra
Odihnescu-se prima oara.
Prima oara

Sarut mainile tale
Din care ierbi vor rasare.
Mi-i plina fiinta de jale
Ca trupul marii de sare.
* * *
Trista dimineata
De duminica mare.
Imi izvoraste pe fata
Steaua cea de sare.
Privesc cu durere la
Verzile sabioare
De porumb din gradina ta,
Mama, care
Nu te mai pot apara.
Intregul nu mai e intreg.
Strig:
Sunt cel mai fara de noroc!
Desi inteleg, inteleg
Ca toti suntem un lemn
De foc.
* * *
A cazut cerul din ochii tai
Si s-a faramitat.
A cazut de pe fata ta soarele
Si-a inghetat.

Incremenit e vantul cel racoros
Fara harnicele tale maini.
Cautandu-te pe tine,
S-au tainuit izvoarele-n tarani.
Ca un pom doborat
Insusi graiul
Parca se aude cazand.
Doamne, atat de singur,
Atat de singur
N-am fost nicicand!
* * *
Nu-mi ajung ochi sa te plang,
Nici cuvinte nu-mi ajung.
Drumul meu sub cer e scurt,
Drumul tau in pamant e lung.
Ma doare casuta,
Gradina ta verde,
Toate
Cate-au ramas fara tine
Ma dor.
Nu-mi mai e dor de nimeni, mama,
Numai de tine mi-i dor.
* * *
Nu am, moarte, cu tine nimic,
Eu nici macar nu te urasc
Cum te blestema unii, vreau sa zic,
La fel cum lumina parasc.

Dar ce-ai face tu si cum ai trai
De-ai avea mama si-ar muri,
Ce-ai face tu si cum ar fi
De-ai avea copii si-ar muri?!
Nu am, moarte, cu tine nimic,
Eu nici macar nu te urasc.
Vei fi mare tu, eu voi fi mic,
Dar numai din propria-mi viata traiesc.
Nu frica, nu teama
Mila de tine mi-i,
Ca n-ai avut niciodata mama,
Ca n-ai avut niciodata copii.
* * *
Te-ai scufundat
In vesnicie,
In apele ei,
Ca-n aerul de sus
Mirozna florilor de tei,
Ca iarba toamnei
In pamant,
Ca taina tremuranda-n
Tacerea unui cant;
Ca ochiul pasarii
In somn,
Tu care parca spui:
Lasati-ma putin
Sa dorm.
Ca cel’lalt gand al meu

Te-astept sa te intorci
Cu bucuroase vesti,
De varul vechi sa razui
Aceasta zi,
Cu zambetul tau cald
S-o zugravesti.
Te-astept sa te intorci.
* * *
In noaptea cea rece,
In ziua mai calda
Nimic nu detest.
Exista lumea cealalta
Cat timp
Exista pamantul acest.
Suflet scazut,
Idee inalta.
Dar
Inca-i frumos in cant.
Exista lumea cealalta
Cat timp
Exista acest pamant.
Doine se-aud. Tresalta
Intinderi ceresti.
Exista lumea cealalta
Cat timp, mama,
In noi vietuiesti.

* * *
Lipsesti dintre lumine,
Dar nu lipsesti din mine.
Lipsesti de la fereastra,
Dar nu din limba noastra.
Lipsesti din blanda seara,
Dar nu lipsesti din tara.
Plecata esti in moarte
Ci-aproape, nu departe.

Comentarii

Nume (obligatoriu):



Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Litanii pentru orga pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.



Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani