Pe-aiunci nu stiam ca numele tau e o insula
cu pasari tacute si cu flori colibri in care nu
va poposi niciodata draga mea, draga mea Annabel Lee.
Scoici reci de amurg, am vazut,
numarai inotind printre sunete si nici o
lacrima-n ele n-au picurat ochii dragei mele Annabel Lee
si nici vinturi de spaima n-am putut cum credeam
pe buzele tale sa pot zamisli,
caci pe nici un catarg nu fluturau
pletele dragei mele Annabel Lee,
mai presus inca un zvon cautam in
pestera-ti tainica-n fiece zi dar nici
un semn nu era de
umbletul dragei mele Annabel Lee
si-abia-ntr-un tirziu am aflat ca numele
tau unde cintarea-mi sfirsi e insula-n care-i un
trandafir rastignit de
miinile dragei mele Annabel Lee.
|