Poeziile.com - Home

 Parola? Creare album poezii
Poetii clasici ai literaturii romanePoezii frumoase pe temePoeti membri ai clubului poetilor tineriPoeziile mele


 
Poetul zilei
Dumitru Iacobescu
(1893 - 1913)

21 Poezii

Poezia de azi

Olimpia
de Ion Pillat


Citeste Poezie completa
 

 

 

Ghicitori
Povesti
Top 40 poeti
Top autori

 

Cautare avansata



































Ienăchiță Văcărescu biografie completa

Poezii



Ienăchiță Văcărescu
   
  poetul Ienăchiță Văcărescu  
   
Nastere: 1740
Deces: 12 iulie 1797

Ienachița Vacarescu a fost un poet, filolog și istoric valah, aparținator al unei vechi familii boierești, familia Vacarescu, precursor al folosirii limbii romane culte, pe care a folosit-o atat in scrierile sale filologice și istorice, cat și in poeziile pe care le-a scris.

A fost erudit și poliglot, știa: slava veche, greaca veche și moderna, turca, araba, persana, franceza, germana și italiana.

Demn reprezentant al familiei sale, Ienachita Vacarescu se naste in jurul anului 1740. Pe marginea acestei date istoricii literari au emis ipoteze diferite. Alexandru Odobescu, primul sau biograf, mentioneaza ca s-a nascut "pe la 17401. Cu aceasta data nu a fost de acord Nicolae Iorga2 care afirma ca, daca in 1769 el era mare vistier, avand si un copil, "nu putea sa fie un tanar de douazeci si noua de ani. Mai mult, N. Tcaciuc-Albu3, Augustin Z.N. Pop4 s.a. afirmau ca data nasterii ar putea fi chiar 1742.




Vlastar al unei vechi familii boieresti, va detine, alternativ, functii inalte precum vistiernic, vel-vistiernic, mare spatar. Va duce o viata zbuciumata, cu mariri si 'caderi, cu calatorii cerute de interese dregatoresti sau refugieri din fata primejdiilor. Moare, in imprejurari neclare, la 12 iulie 1797
Are o solida formatie de erudit si poliglot, cu preocupari notabile in domeniul gramaticii (lucrarea lui este prima gramatica romaneasca tiparita in limba romana), al istoriei (Imperiului Otoman); au ramas in manuscris patru dictionare intocmite de el. Compune si poezii in limba greaca, unele ajunse, prin traduceri, cunoscute la nivel european. De aceeasi recunoastere se bucurasi unele poezii compuse in limba romana.
Desi versurile sale au mai mult un caracter ocazional, vasta cultura ii permite sa incorporeze in acestea teme si motive poetice general valabile. in fond, poetul se inscrie intr-un curent foarte bogat, in timp si spatiu, de preluare si prelucrare a valorilor lirice universale.

O precizare importanta face Dan Simonescu5 care, vorbind despre Stefan Vacarescu, tatal viitorului poet, aduce in discutie talentul liric al acestuia. El este autorul oratiei cu urmatoarea insemnare: "Leat 7249(1741) Ghen 1 dn (=zile). Oratiia care au zis Dumnealui Stefan Vacarescu vtorii logofat la Sveti Vasilie, ducand daruri jupanesile mari Mariei-sale Doamnei. Aceasta urare era adresata lui Constantin Mavrocordat. in ea se regasesc si propriile sentimente la nasterea, dupa multi ani, a fiului sau Ienachita. Dan Simonescu tragea concluzia: "intelegem si simtim, parca, nu numai atunci atmosfera de sarbatoreasca bucurie a familiei domnitoare, dar si marturisirea propriei lui bucurii, ca si el avea, tot de curand, odrasla noua.


De altfel, Ienachita Vacarescu in " Istoria prea puternicilor inparati othomani, afirma ca "in zilele acestui fericit imparat (este vorba despre domnia sultanului Mahomet I, intre 1730-1754) la [loc alb in manuscris, n.n.], am vazut si eu lumina lumii acestii pline da amaru, si la fericirile ei, si da nestatornicie, si la cele ce sa pot socoti mai statornice7.
Este o enigma pentru istoria literara ca, desi avea un mare cult pentru date si evenimente istorice, nu isi trece niciodata data sau locul nasterii. inclinam sa credem ca data nasterii sale se afla undeva in intervalul 1739 - 1740, locul fiind desigur Bucuresti, unde tatal sau era probabil vtorii logofat, insarcinat cu cuvantarile ocazionale. Datarea oratiei aduce contributii noi la cele cunoscute despre activitatea tatalui sau.
Fiul lui Stefan Vacarescu si al Ecaterinei Done (fiica vistierului Done Nicula Damian, nepoata de sora a marelui cronicar moldovean Ion Neculce) primeste o educatie aleasa. Alexandru Odobescu sublinia ca "Neofit cel batran Kavsocalivitul il initie la tezaurele limbei, retoricei si istoriei elene; un german anume Weber, ii explica regulile limbei latine; alti profesori il invata italieneste, frantuzeste si hogii turci il familiarizeaza cu limba si literatura otomana, pe care in urma Ie cunoastea foarte bine8.
Se cuvin cateva precizari. in plin veac fanariot, orice boier grec dorea sa ajunga dragoman, de aceea trebuia sa cunoasca multe limbi straine. Cei care deveneau domni isi aduceau secretari pentru redactarea corespondentei in turceste, dar si in italiana, franceza, germana. Pentru a se mentine in administratia tarii boierii romani [este si cazul Vacarestilor, n.n.] trebuiau sa se supuna acelorasi imperative. Astfel, dascalul beizadelelor lui Alexandru Ipsilanti il invata pe Ienachita frantuzeste. De asemenea, exista ipoteza insusirii limbii italiene de la Sestini, Panzini, Reicevici sau de la matusa sa Venetiana [cum afirma Nicolae Iorga].

In 1755, Stefan Vacarescu impreuna cu fratele sau, Barbu, sunt exilati in insula Cipru de catre domnitorul Constantin Cehan Racovita. Revin in tara, dupa 5 ani, in 1763. Acum Ienachita ramane orfan de tata. (Dupa afirmatiile lui Alexandru Odobescu, Stefan si Barbu Vacarescu ar fi murit otraviti din ordinul domnului Constantin Cehan Racovita, la via lor din Valea Orlii, in Sacuieni). Parere impartasita si de Alexandru Piru10.
Se casatoreste in ianuarie, cu Elinita Rizu, devenind cumnat cu Grigore Alexandru Ghica, viitor domn in Moldova si Tara Romaneasca.

In articolul Theodorei Radulescu " Sfatul domnesc si alti mari dregatori ai Tarii Romanesti, din sec. alXVIII-lean, sunt sintetizate cronologic dregatoriile membrilor familiei Vacarestilor, printre care si cele ale lui Ienachita Vacarescu. Astfel, el era in 1759 (octombrie, 2) vel comis ca si in perioadele 1760 (aprilie 20 - iunie 6) si 1761 (ianuarie 13 - februarie 22). Aceasta afirmatie vine in contradictie cu cea a lui Ioan Filitti12 care afirma ca cea mai veche stire ar fi din 22 mai 1760.
De frica represaliilor impotriva Vacarestilor ale lui Constantin Cehan Racovita, instalat pentru a doua oara domn, Ienachita pleaca la Constantinopol unde se afla si socrul sau Iacovache Rizu. Aici invata temeinic limba turca "sarful, la valeat 64 in Tarigrad13, dar si araba, persana, de la Halii Hamid secretar al Valahiei pe langa ambasadorii sai, apoi vizir, cu care se imprieteneste. isi va completa si cunostintele de franceza, italiana, spaniola sau germana, intrand in legatura cu multi diplomati acreditati pe langa inalta Poarta, prin intermediul influentului Iacovache Rizu.

in 1767, revine in tara chemat de Alexandru Scarlat Ghica, devenind vel-clucer (26 februarie 1767-26 august 1768). Din 1768, este domn Grigore Alexandru Ghica, cu care Ienachita era cumnat. Acesta il numeste, in septembrie 1769, vel vistier. Acest an este, probabil, cel al nasterii lui Alecu, viitorul poet.

Datorita faptului ca invata mai multe limbi straine (turca, greaca, slava, franceza, germana, araba, persana, italiana), intreprinde numeroase calatorii in scopuri diplomatice, dand dovada de finete, elocventa, tact, de o buna cunoastere a climatului politic instabil in care se afla aceasta parte a Europei la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Istoria Tarilor Romane a fost influentata decisiv de desele razboaie ruso-austro-turce, care au loc in apropierea sau chiar pe teritoriul lor.
Prima actiune diplomatica la care participa este cea din 1769, generata de evenimentele razboiului ruso-turc (1768 - 1774), cand este propus, alaturi de Mihai Cantacuzino si Nicolae Brancoveanu logofatul, sa mearga la feldmaresalul Rumiantev ce se afla la Laticiov: "Eu si vazand primejdia obstii, si aceia in care sa afla tara, si mai vartos invinovatirea catre lege, caci aradicase, epanastasis asupra stapanitorilor, si neputand afacepa spatarul [Parvu, n.n.] sa cunoasca primejdia, si a patriei //si a dumnealui, dupa datorie-m cugetam sa ma trag .

Pornind, in apropierea Buzaului se intalnesc cu polcovnicul Nazarie Carazin, unul din prietenii spatarului, "pricinuitoriul razvratirii, "danpreuna cu episcopul Buzaului Cozma si Pantazi Campineanul clucerul.

ii indemna deoarece "oaste vine multa sa mearga "la imparatie sa cereti^ priveleghii intors la Bucuresti se gandea "a gasi un mijloc si sa fug si sa nu ma goneasca cinevas. Trimis de Nazarie sa aduca in capitala boierii care "se afla la Ceras in Sacuieni, altii la Rucar in Muscel, isi lua "sotia sipa muma-mea si // un copil ce aveam, trecuiu in Ardeal la Brasov, prin lazaretul Buzaului, danpreuna si cu cati boieri sa afla acolo, si da loc instiintaiu socru-mieu lui Iacovache [Rizu, n.n.], ce se afla la ordie la Babadagi'. in timpul ocupatiei rusesti (1769 - 1774), cu mici intreruperi, se afla la Brasov.

in orasul transilvan va ramane pana in 1774. In 1770, pentru o scurta perioada, este chemat de vizirul Muhsun-oglu si de Manoil-voda (caimacamul Manole Geani Ruset devenise domn) la Craiova pentru a se pune in slujba devletului. Precaut, Ienachita impreuna cu cativa boieri se intorc, prin Hateg, la Brasov. Aici, in mai 1773, cunoaste pe imparatul Austriei, Iosif al II-lea. intalnirea cu acesta este pe larg descrisa in Istoria prea puternicilor inparati othomani.

Acesta trimitea "pa dohtorul inparatiei sale, la noi unde eram adunati toti, la gazda la mine , care ii instiinta ca imparatul " iipohteste ca doua zi la zece ceasuri nemtesti, sa ne dea audienta'8. In timpul acesteia, Ienachita a facut "dragomantac boierilor in limba talieneasca si am fostu priimiti cu atata libov si cinste incat dupa ce ne-au intrebat si da santem, multamiti da ghenaralul cetatii si da chivernisitorii locului, si i-am aratat adavarul, s-au intors si au multamit ghenaralului insusi pantru noi19. Sunt invitati scara la casa generalului cetatii "danpreuna cu familiile noastre/ unde au poruncit ca sa se faca asamblee , fiind solicitat din nou ca translator: " Sinior Vacarescule (caci imi aflase numele da la audienta), tepohtescu si tepuiu in osteneala ca sa-mi faci asta seara tergirmanlac 20. in iulie 1774 se incheie pacea dintre rusi si turci la Kuciuk-Kainargi.

Urmarind perseverent dezvoltarea si organizarea invatamantului, saluta initiativa infiintarii unei scoli in limba romaneasca la Targu-Jiu. De asemenea, intervine, in septembrie 1792, pentru numirea prietenului sau Filaret, episcop al Ramnicului, in scaunul mitropolitan.

isi reluase viata de mare boier in Bucuresti. Alexandru Odobescu descrie astfel atmosfera din locuinta sa: "Plina de toata imbilsugarea unei vechi curti boieresti, unde "stiuse a se inconjura cu o rafinare adevarat orientala, de toate multumirile spirituale, de toate desfatarile simturilor. O multime de fete tinere si gingase nimfe si baiadere, imbracate cu cele mai luxoase vesminte, cu rochii de saluri si de sevaiu, cu ii de borangic si zabranic bogat cusute, il slujeau, unind pe langa serviciul casnic, si talentele desfatatoare ale dantului, al cantarii si al muzicei instrumentale. Nou Agamemnon, el se inconjurase de o multime de Briseide. Nici Tersitul nu lipsi petrecerilor sale si Pitulicea tiganca, bufon femeiesc ce alerga pe atunci prin casele boieresti, propunand tuturor serviciile sale inlesnitoare, destepta adesea rasurile oaspetilor prin titlul familiar de vere spatare!, prin declaratiunile amoroase si prin canticele de dor ce ea adresa veselului boier.

Tot Alexandru Odobescu face si portretul sau fizic, dupa o pictura din biserica Sf. Spiridon cel Nou: "intr-acea biserica intemeiata de Ghiculesti, pana a nu se darama cea vechie, ca sa se recladeasca., se vedea, pe pareti portretul lui Ianachita Vacarescu; din norocire dl. Ioan Vacarescu, avu de timpuriu fericita idee de a pune sa-1 decopieze, si dupe acea copie, putem citi azi in trasaturile fetei lui Ianachita, toate-naltele cualitati si toate slabiciunile caracterului sau. O fata prelunga si cam palida cu fruntea lata, un nas drept si regulat cu narile foarte largi, o gura zambitoare pe ale carei buze voluptoase abia le ascunde o mustata subtire, ochi caprui cu o cautatura plina de dulceata si de fineta, in sfarsit o barba castanie rara si transparenta ce-i falfaie usor pe piept: iata trasaturile acelei figuri ce-nsufla indata un simpatic respect si pe care o sustine cu oaresice mandrie, portul drept al trupului si gugiumanul de samur, asezat cu semetie pe cap. Costumul lui, imitat de pe hainele sale favorite, e compus intr-acel portret, de un anteriu de sevaiu roz-galbui sau chamois si incins la brau cu un giar, din care iese hangerul cu maner de smalt albastru si de pietre scumpe, pe d-asupra poarta un contos de coloarea verde deschisa a iezmului (iasp alb), imblanit cu samuri. In mana el tine un sul de hartii desfasurate pe care se citesc acele cuvinte memorabile ale sale, acel testament in versuri, cel mai nobil legat ce putea lasa un om de geniu posteritatii sale.
In timpul domniei lui Alexandru Moruzi (1793 - 1796), este vel-spatar. in aceasta functie isi leaga numele de reinfiintarea flotei navale de pe Dunare, la 23 noiembrie 1793.
V.A. Urechia se refera si el la acest eveniment. Subliniaza ca domnitorul trimite sultanului spre aprobare un arzmagzar. El este redactat de marele spatar Ienachita Vacarescu. Sunt aratate motivele acestuia: "radacina si temeiul indestularii tarilor si locuitorilor acestora sunt mestesugurile, lucrarea pamantului si negotul, fara carele nu este cu putinta a se indestula un norod, de ar fi macar si umbrit sub umbra, dumnezeirii; " vazand si cata silinta au locuitorii acestei tari spre savarsirea inaltelor imparatesti porunci; " neaverea mijlocului cu care sa se poata cara si aduce marfile prin inleznire pe apa Dunarii de la un loc la altul.
Solicita "voie si putere "ca sa poata Valahia a face si a avea holazanc, saici si caice si de toate vasele pe apa Dunarii, in cuprinderea tarii, casele sa nu fie bantuite niciodata de catre vericine, privilegiu ce din vremile batrane de multi ani l-au fost pierdut tara aceasta.

Opera poetica

Ienachița Vacarescu a adunat la un loc versuri ocazionale (in cinstea domnitorului, la inaugurarea unei cisterne publice etc.) cu versurile de dragoste caracterizate prin "limba alintata" (Nicolae Manolescu), abundand de diminutive, procedeu la moda in intreaga poezie a epocii: inimioara, lanțișor etc. Cu toate vaicarelile manieriste, unele sunt poezii șagalnice, pline de umor, altele sunt sugestive și grațioase, amintind de Goethe, ca poezia Intr-o gradina.. in care dilema sufleteasca a eului liric este exprimata cu gingașie și concizie (floarea neculeasa poate reprezenta ratarea șansei iubirii): "S-o iau, se strica/ S-o las, mi-e frica/ Ca vine altul și mi-o ridica."

Ienachița Vacarescu deschide și seria artelor poetice romanești, printr-un celebru "testament":

"Urmașilor mei Vacarești
Las voua moștenire
Creșterea limbii romanești
Ș-a patriei cinstire."

Versurile lui Ienachita Vacarescu au fost adunate in volum pentru prima oara de catre Al. Odobescu, in Colectie de poezii vechi, Bucuresti, 1878.


Citeste si:

. Ienăchiță văcărescu - deschizător de noi orizonturi


Poeziile poetului



Biografia lui Ienăchiță Văcărescu pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:
PrimavaraToamnaIarnaIubireBucurieViata
FloriBoalaSinguratateFricaScoalavezi mai multe
Politica de confidentialitate



Copyright 2023 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani