Dvera la putna

Stefan e mare pentru ca-i smerit
In dvera sta in coltul cel din urma
Ce urias e Mielul rastignit
De mila lui tot cosmosul se curma

In cel mai din afara loc
Postavul cam pe unde se desira
Un snop incis peste mijloc
Milostivul zimbru in porfira

De cer aveam nevoie pe pamant
De navazuta slavilor ostire
De clopote la Putna mai curand
Sa-i tinem pe barbari in risipire

Stefan cel Mare voievodul
Receptacol fara nume
Sa poata-atrage in Moldova lui
O lacrima din cealalta lume

Si soata sa cu chip cuvios
Ingenuncheaza cat o lumanare
Cam de unde Mirelui frumos
Poti sa-i vezi strapunsele picioare

Totul in purpuriu lucrat
Cata a fost in lume suferinta
Mai ales Moldovei i s-a dat
Indesat cu varf cu prisosinta

Iar daca-n iubire s-a deschis
Fir de aur daca o mananca
Daca-am dat prin ea de paradis
Este loc de suferinta inca.