de IOAN ALEXANDRU
Vine vremea cand trebuie sa optezi
  Pentru neamul tau sau pentru risipire
  Vulturii spre soare la namiezi
  Pamantului sint singura umbrire.
Moise de faraon era-nfiat
  Frumosul prunc si bland la-nfatisare
  Dar intr-o noapte-un vis l-a luminat
  Ca neamul sau e sclav intre popoare.
Din moile-asternuturi s-a desprins
  Cum fluturii invie din omide
  Dragostea de neamul sau l-a-nvins
  Descult si gol iesea din piramide.
Abia apoi a fost invrednicit
  Cu grai de gangav si de neputinta
  Sa poata smulge neamul sau robit
  Spre munti de foc prin mari de suferinta.
Smerenia-i descoperi apoi
  Ca de la sine e fara putere
  Si lepadat intre cei multi si goi
  Dobindi vesmant de inviere.