| Nici un soare acolo lumineaza, Nici pa ceriu sarin luna cu stele,
 Ci numa vapaile fac raza ;
 insa ce mai vapai sint ahele !
 Dintr-insa nori da fum sa radica
 Si ploaie da seintei arzind pica *.
 
 Riuri da foc incolo s-incoace
 Merg bobotind ca neste pirjoale,
 Focul nestins toate arde si coace ;
 Iar pe zios, in loc de iarba moale,
 Jar si spuza fierbinte rasare,
 Nespusa din sine dind putoare.
 
 Vazui pe toti dracii in pielea goala
 Cu coarne in frunte, cu nas da cine,
 Pasta tot mingiti cu neagra smoala,
 Brinci da urs avind si coade spine,
 Ochi da buha, da capra picioare
 S-arepi da liliac in spinare.
 
 Vazui muncile iadului toate :
 Cum fiii
 Satanii-si fac izbinda
 Asupra celor morti in pacate,
 Sau si care. au cazut supt osinda.
 O, groaznica s-amara vedere !
 Vrind a spune, graiu in gura-mi piere .
 
 Toate pacatele mari da moarte
 Au si pedepse dupa masura ;
 Caci prin aha si da ahaia parte isi ia fiescare certatura
 Prin care au gresit si da pre care
 Tras fiind s-abatu din carare *.
 
 Vinzarii si hainii ce vind
 Singe nevinovat pentru bani
 Stau da coaste spinzurati pa rind,
 Ca si in macelarii hai cirlani ;
 Iar dracii calai in gura d-arsa
 Aur s-argint fierbinte le varsa.
 
 Tiranii crunti si far' de omenire
 Sed legati pe tronuri infocate,
 Bind singe fierbinte din potire ;
 Iar din matele lor spintecate
 Fac dracii cirnati si singereti
 S-alte mincari pentru draculeti .
 
 Asijdere pa domni si boieri
 Care jupesc pa bietul taran
 Iau la sine dracii maceleri
 Far'a da pentru dinsii vr-un ban,
 Hranindu-i cu catran si, in loc de apa,
 Cu fiere mult amara ii adapa.
 
 Pantru tilhari si ucigasi ce-oi zice ?
 Aceste pa cimpuri trasi in tapa
 Ramin vii si nu mor ca s-aice ;
 Corbii si cioarale crierii le sapa
 Si scocioresc de sus, iar hierile
 De zios le scobesc martuntaile.
 
 Muierea care pa al sau barbat,
 Pentru ibovnicul doara iubit,
 Cu venin s-otrava au fermecat
 
 Sau macarcum ea l-au omorit.
 Pa ahaia dracii suind calare
 O duc unde-i vapaia mai mare,
 
 Strapungindu-o prin gemanare
 Cu taciuni aprinsi sau infocate
 Frigari, s-in asemene stare
 Aflindu-sa purure va pate !
 O, voi muieri pre slabe da minte,
 Luati sama la heste cuvinte ! *
 
 Tar halor care pa altii dafaima
 Si prin clevetiri numele strica,
 Diavolii cu cirlije da arama
 Limba vinovata le daspica,
 Purtindu-i ca pe neste ursi prin ha tara,
 Facindu-i sa joace da mascara,
 
 Judecatoriul ce lua mita
 Pentru ca sa faca strimbatate,
 Acolo slujeste pantru pita
 Si numa singur pantru bucate ;
 Dar a sa cuviincioasa plata
 Nu o dobindeste nice o data.
 
 Ca toti i-o tagaduiesc in fata
 Si cu marturi il fac da minciuna.
 Toti judecatorii i sa increata,
 Nice-l
 Iasa jaloba sa-si spuna,
 Ci cind a jeluire sa apuca
 Usile-i arata sa sa duca.
 
 Nemilostivii catra saraci
 Care a face mila nu sa indura, imbla cersind in iad pe la draci;
 insa pretutindene ii injura
 Si, fara a le da cevasi in punga
 Sau in traista, cu cinii alunga *.
 
 Lacomul ce pentru bogatate
 Strinsa bani cu chipuri neinvoite imbla acolo tot cu traista in spate,
 intinzind minile ticaite
 Dupa mila ; ci far' de folos,
 Caci acolo toate-i merg pe dos.
 
 Si macar imblind din usa in usa
 El isi imple straista da bucate,
 Totusi purure foamea-l sugusa
 Si nimic a lua in gura poate,
 Ca orice gusta din haia ce-i place   -
 Tot in aur s-argint sa preface .
 
 Ce sa mai zic da helelalte
 Pedepse a iadului ce vazui !
 Icea supt neste setri nalte
 Stau circimele rind si fiescui
 Dau da mincat si da beut in dar,
 Iar dracii isi inchina cu pahar.
 
 Pacura, smoala, rasina aprinsa
 Si cu topita piatra pucioasa
 Este beutura lor intinsa ;
 Iar da mincat, jar cu spuza deasa !
 
 Dincolea vezi boite si dughiene
 Tot cu marfa pentr-oamenii rai ;
 Cesta vinde obrazare viclene
 Pentru fatarnici si farisai,
 Cela siliman si rumenele
 S-alte ape stricatoare de piele.
 
 Altul striga : «Brca ! veniti incoace
 La vrajituri evtene s-otrave,
 La fapturi mestecate in pogace,
 In turte s-in placinte jilave ;
 Farmece de tot fcliu si vraji
 Cu invatatura cum sa le dregi».
 
 De-acolo dracii negutatori
 Iau marfa evtena pa credit
 S-oamenilor da rau facatori
 Pre scump o vind ; caci pretul tocmit
 Pentru hast feliu da marfe dasarte
 Este sufletul lor dupa moarte.
 
 Dupa ce toate aceste cu groaza
 Vazui, fiind eu mihnit in mine,
 In toate laturi priveam cu paza
 Si da frica plin : oare nu vine
 Vreun drac si la mine sa ma iaie,
 Sa-si faca doara vr-o bobataie ?
 |