In nirvana de Ion Luca Caragiale Sunt peste douazeci de ani de-atunci. Locuiam intr-o casa unde trasese in gazda un actor, vara director de teatru in provincie. Stagiunea migrarii actorilor se sfarsise: era toamna, si aceste pasari calatoare se-ntorceau pe la cuiburile lor.
Putine se schimba intr-adevar: cele
mai multe dispar incet
Nu inainte de-a-si arata chipul imbatrinit
incheieri: lumini gelatinoase si locuri
pe unde n-o sa mai fii -
un bocet urcind cu cerneluri
pentru a strica filigranul
clipa cind scrisa devine ilizibila
Si nu fisiitul de matase al despicarii ci ruperea meschina si atroce a substantei vii
Pune poezia Incheieri pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.