Cand boarea misca frunzele pe ram
Si colb de bronz pe pajisti risipeste
La domnul doctor Blatt, intra Avram
Si se plange bietul ca tuseste
-Imi sparge pieptul doctore si sudui
Ma incovoi din mijloc si ma aprind
Ma tine cate-un ceas si atat ma zgudui
Ca m-apuc de-un pom, il misc tusind.
Mi-am pus bazaleone si comprese
Pahare si grasimi si iod si mac
Inca am spasme, si tot mereu mai rece
Si nu stiu singur ce sa ma mai fac.
-Uite, iti prescriu,- ii spune doctorul Blatt
O singura retina dimineata
Una la pranz si alta pe-nserat
Si n-ai sa mai tusesti in toata viata
- Iertati, domnule doctor, eu stiam
De la bunicul meu, ce-a stat la tara,
Cum ca retina-i buna - a spus Avram -
Pardon, scuzati, pentru iesit afara!
-Da, dar Congresul Marei Societati
Laringolorg care-n Dresda fuse
A decretat retinei calitati
Cu efecte minune pentru tuse.
Asa ca faci precum ti.am spus! Si lasa
Ca orice fleac e greu la inceput
Si poimaine vii la mine, dupa masa.
Sa te consult sa vad de ti-a trecut!
A treia zi la opt de dimineata
Cand nimeni nu gandea netam-neasam
La doctor, pamantiu si tras la fata
Tanandu-se de pantec intra Avram.
-Ei cum o duci cu tusea? Ti-e mai bine?
(Incearca domnul doctor sa glumeasca)
- Vai, doctore - raspunse Avram -, dar cine
Mai indrazneste acum sa mai tuseasca?
|